Eurodeputaţii acceptă ”cârnații vegani”, dar nu şi iaurturile vegetale. Cum s-a ajuns aici
Parlamentul European (PE) a aprobat astfel folosirea denumirii de ”steak” (friptură) sau ”burger” pentru produsele vegetale care nu conţin carne de origine animală, adoptând însă un amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”brânză” sau ”cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse.
Parlamentul a votat cu o largă majoritate împotriva amendamentului prin care s-a propus să se interzică în UE folosirea unor denumiri precum ”cârnaţi”, ”hamburger”, ”file” sau ”escalop” pentru produsele alimentare pe bază de legume sau de cereale care nu conţin carne de origine animală, dar care imită textura acesteia.
În schimb, eurodeputaţii au aprobat cu o majoritate zdrobitoare un alt amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”brânză” sau ”cremă” pentru produsele fără lapte de origine animală, inclusiv cele care nu sunt alimentare.
De altfel, Curtea de Justiţie a UE a interzis deja în urmă cu trei ani termeni precum ”lapte de soia” sau ”brânză vegană”, apreciind că produsele nelactate nu pot avea în denumirea lor ”lapte”, ”unt”, ”brânză” sau ”iaurt”.
În urma votului din PE interdicţia va fi extinsă şi expresiilor comparative, cum ar fi de exemplu ”savoare cremoasă” sau ”substitut de unt”.
Singurele excepţii vor fi cele consacrate de mult timp, precum ”lapte de migdale”, ”lapte de cocos” sau ”unt de cacao”.
Federaţia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a susţinut intens cele două texte, criticând denumirile de produse ”deconectate” de compoziţia lor şi riscurile de confuzie privind valoarea lor nutriţională.
La rândul lor, reprezentanţii crescătorilor de animale au avertizat că folosirea unor denumiri ca ”burger” sau ”cârnaţi” pentru produsele fără carne poate induce în eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeaşi părere.
Consumatorii nu ar fi induși în eroare
Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, consideră că în privinţa ”burgerilor vegani”, denumire acceptată de PE, ”consumatorii nu sunt deloc induşi în eroare asupra naturii vegetale a acestora, întrucât termenul ”vegan” este semnalat în mod clar”.
”Păcat, în schimb, că au fost aprobate restricţii inutile asupra alternativelor la produsele lactate. Europenii trebuie să adopte un regim bazat mai mult pe vegetal, pentru sănătatea lor şi pentru binele planetei”, adaugă ea.
De fapt, piaţa produselor alimentare pe bază de proteine vegetale este în creştere, favorizată de preocuparea de a mânca sănătos ori de a reduce poluarea provocată de crescătoriile de animale.
Prevederile votate în PE urmează să fie negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE, forma lor finală urmând să fie stabilită în urma acestor negocieri.
Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politica agricolă europeană.
Europarlamentari din grupul Verzilor şi activişti de mediu, inclusiv suedeza Greta Thunberg, au cerut Parlamentului European să respingă în întregime acest pachet, despre care afirmă că este insuficient pentru a reduce emisiilor de CO2 din acest sector şi pentru a proteja natura în faţa efectelor agriculturii intensive.