Este oficial. Comisia Europeană boicotează președinția maghiară din cauza deplasărilor lui Viktor Orban la Moscova și Beijing
Galerie foto
Aceste vizite sunt considerate în general drept un afront la adresa unității politice a blocului comunitar.
"Având în vedere evoluțiile recente care au marcat începutul președinției maghiare, președintele (Ursula von der Leyen) a decis că Comisia Europeană va fi reprezentată la nivel de înalți funcționari doar în timpul reuniunilor informale ale Consiliului", a anunțat luni seara purtătorul de cuvânt al executivului, Eric Mamer, potrivit Euronews.
"Vizita Colegiului Președinției nu va avea loc", a adăugat el, confirmând că evenimentul major care marchează începutul fiecărei președinții rotative a fost anulat.
În timpul recentei sale vizite la Moscova, Orbán s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, un om urmărit pentru crime de război, pentru a discuta despre războiul din Ucraina și, în cuvintele premierului, "a începe un dialog pe cel mai scurt drum către pace".
Câteva zile mai târziu, trupele ruse au bombardat un spital de copii din Kiev.
La Beijing, Orbán a lăudat "planul de pace chinezesc" al președintelui Xi Jinping, pe care UE l-a respins pentru că face o interpretare selectivă a dreptului internațional și estompează granița dintre agresor și agresat.
"China este singura putere mondială care s-a angajat în mod clar în favoarea păcii încă de la început", a spus el, sfidând îngrijorările Occidentului că Beijingul sprijină economia de război a Rusiei.
Budapesta insistă că ambele călătorii, pe care Orbán le-a promovat drept capitole ale unei așa-numite "misiuni de pace", au fost efectuate strict în cadrul diplomației bilaterale. Însă calendarul turneului internațional, selectarea țărilor și utilizarea logo-ului oficial al președinției maghiare au alimentat acuzații dure de abuz de putere și neloialitate.
Separat, Orbán a participat la un summit informal al Organizației Statelor Turce, care include "Republica Turcă a Ciprului de Nord", recunoscută doar de Turcia, ceea ce a provocat noi condamnări. Speculațiile privind un boicot coordonat au fost numeroase la Bruxelles de atunci, un diplomat declarând pentru Euronews că planul era de "a-l face pe Orbán mai puțin vizibil".
Decizia Comisiei, luată de președintele Ursula von der Leyen, confirmă zvonurile: Bruxelles-ul nu se va implica la cel mai înalt nivel în numeroasele evenimente pe care Budapesta intenționează să le găzduiască până la sfârșitul anului.
Reuniunile ministeriale oficiale, care au loc la Bruxelles și Luxemburg, nu vor fi afectate, deoarece organizarea lor nu depinde de președinția rotativă. Vizita tradițională a Colegiului Comisarilor pentru a marca începutul unei noi președinții rotative nu va avea loc în niciun moment.
Cu toate acestea, Von der Leyen ar putea participa în continuare la summitul informal al liderilor UE de la Budapesta, programat pentru luna noiembrie. Reacționând la această veste, János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat că președinția rămâne "angajată într-o cooperare sinceră" pentru a aborda "provocările comune":
"UE este o organizație internațională constituită de statele sale membre. Comisia Europeană este o instituție a UE", a declarat Bóka pe rețelele de socializare.
"Comisia Europeană nu poate alege instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze. Se bazează acum toate deciziile Comisiei pe considerente politice?" Boicotul vine în contextul în care un grup de 63 de deputați europeni, condus de Riho Terras din Estonia, trimite o scrisoare prin care solicită ca Ungariei să îi fie retras dreptul de vot în cadrul procedurii articolului 7, ca represalii pentru "abuzurile de putere" ale lui Orbán."
"Acest tip de comportament echivalează cu uzurparea puterilor și prerogativelor statelor membre ale UE în domeniul politicii externe", scriu parlamentarii în scrisoarea adresată președinților Ursula von der Leyen, Charles Michel și Roberta Metsola.
"Vă solicităm să luați măsuri decisive cât mai curând posibil pentru a limita daunele suplimentare, nu numai pentru credibilitatea UE în ansamblu, ci și în ceea ce privește situația geopolitică actuală", continuă aceștia. "Practica a demonstrat că simplele condamnări verbale ale acestei situații nu au niciun efect."
Președinția ungară a început la 1 iulie și va dura până la 31 decembrie.