Ce impact are războiul din Ucraina asupra livrărilor de gaze ale Rusiei în Europa?

Europa rămâne puternic dependentă de gazele ruseşti, care acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar acum este îngrijorată că preşedintele rus Vladimir Putin le-ar putea folosi pentru a riposta împotriva sancţiunilor.

Însă Rusia, care pompează gaz prin conducte care traversează Ucraina şi alte naţiuni est-europene, are nevoie de venituri, poate acum mai mult ca niciodată.

Care este statutul acestei dependenţe reciproce?

A avut loc o întrerupere a furnizarii gazelor ruseşti din cauza războiului?  

Până acum nu. Rusia a livrat gazE în Europa pentru a respecta contractele pe termen lung, potrivit cumpărătorilor precum Uniper şi RWE din Germania şi traderilor din ţările baltice.

Dar, de anul trecut, Rusia a livrat doar volumele contractuale, spunând că niciun cumpărător nu a cerut volume suplimentare şi că nu are prea multe gaze de rezervă.

Acest lucru a făcut ca preţurile să crească deoarece, în trecut, Rusia livra cantităţi suplimentare.

Preţurile au crescut, de asemenea, deoarece alţi mari producători au avut dificultăţi să livreze o cantitate mai mare de gaze, pe fondul pieţelor globale foarte strânse şi a cererii în creştere ca urmare a redresării economice după pandemie.

Au fost afectate de război livrările de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina către Europa?  

Nu. Volumele de gaze ruseşti livrate la graniţa cu Slovacia, după o călătorie de aproximativ 800 de mile prin Ucraina, au crescut, de fapt, de la începutul războiului, potrivit datelor companiei slovace de transport de gaze Eustream. Preţurile gazelor de pe piaţa spot au crescut brusc, făcând gazele ruseşti, care sunt vândute în mare parte prin contracte pe termen lung, mai atractive pentru cumpărătorii europeni, spun analiştii.

Ucraina a interzis unele activităţi de comercializare transfrontalieră de gaze, dar a spus că nu va restricţiona fluxul de gaze ruseşti în Europa.

În interiorul Ucrainei, însă, unele conducte secundare de distribuţie pentru consum intern au suferit daune din cauza bombardamentelor şi a loviturilor aeriene, potrivit operatorului de gazoducte al ţării, Gas TSO.

Compania a afirmat, într-un comunicat, că a fost forţată să oprească aprovizionarea mai multor regiuni, lăsând sute de mii de locuitori fără gaze.

Ce se va întâmpla cu proiectul Nord Stream 2 după blocarea acestuia de către germania?  

Tribunalele vor fi probabil următoarea oprire pentru promotorii Nord Stream 2, care ar putea încerca să conteste decizia de luna trecută a cancelarului german Olaf Scholz de a opri certificarea conductei.

Proiectul ar fi dublat capacitatea de livrare a uriaşei conducte de gaz subacvatice existente, Nord Stream 1, din Rusia către Germania.

Proiectul Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, este o conductă care se desfăşoară subacvatic pe aceeaşi cale, între Rusia şi Germania. Gazoductul este terminat, dar dacă nu este certificat de Germania, este posibil să rămână nefolosit, ruginind încet în Marea Baltică şi transformându-se într-o pierdere pentru proprietarul său, gigantul energetic al Rusiei Gazprom, precum şi pentru cele cinci companii energetice occidentale care au suportat costurile acestuia.

Reactivarea proiectului ar necesita refacerea încrederii între principalii săi sponsori – guvernele rus şi german – ceea ce oficialii germani consideră improbabil atâta timp cât Putin va rămâne la Kremlin.

În ceea ce ar echivala cu o schimbare dramatică, Ministerul Economiei din Germania lucrează la o nouă evaluare a conductei care ar putea concluziona că pune în pericol, mai degrabă decât contribuie la securitatea aprovizionării cu energie germană.

De ce nu este oprit sau vizat de sancţiuni Nord Stream 1?  

Nord Stream 1, care furnizează gaz rusesc de mai bine de un deceniu, este în prezent linia de salvare pentru Germania în privinţa aprovizionării cu gaze.

Cea mai mare parte a gazului rusesc intră în ţară prin această conductă, aşa că oprirea acesteia ar marca o lovitură gravă pentru economia germană.

Nord Stream 2 a fost o situaţie diferită pentru că nu era încă în funcţiune şi, până acum, Germania nu a avut nevoie de rezerve suplimentare de gaze.

Gazprom a susţinut că vrea să construiască Nord Stream 2 pentru a furniza toate gazele Germaniei direct pe sub Marea Baltică, mai degrabă decât să se ocupe de conducte de tranzit prin Polonia şi Ucraina. Gazprom a acuzat în repetate rânduri Ucraina că a furat gaze, ceea ce Kievul a negat.

Naţiunile vestice au impus sancţiuni rusiei. De ce nu a răspuns Rusia cu oprirea livrărilor de gaze în vest?  

Kremlinul a spus că va răspunde la sancţiunile occidentale, dar nu a spus cum. Rusia nu are niciun interes imediat în a opri livrările de gaze, deoarece acest lucru ar priva Rusia de veniturile atât de necesare şi ar accelera măsurile ţărilor occidentale de a renunţa la gazele ruseşti.

Timp de zeci de ani, Kremlinul a căutat să se prezinte drept un furnizor de încredere de gaze. La sfârşitul anului trecut, când Belarus a ameninţat că va întrerupe livrările prin conductele care traversează teritoriul său ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva Minskului, Moscova s-a grăbit să-şi asigure clienţii europeni că va îndeplini toate angajamentele prezente şi viitoare de livrare.

Germania analizează prelungirea funcţionării unora dintre centralele nucleare?  

Cele trei reactoare nucleare rămase în funcţiune în Germania, care au furnizat 12% din producţia sa brută de electricitate în 2021, sunt programate să fie închise în acest an.

Ţara a decis să renunţe la energia nucleară în urma dezastrului de la centrala japoneză Fukushima, din 2011.

Dar ministrul german al economiei, Robert Habeck, a propus recent posibilitatea de a lăsa reactoarele rămase să funcţioneze mai mult timp.

Obstacolele tehnice, juridice şi politice ar fi formidabile, iar energia nucleară nu ar putea înlocui pe deplin gazul rusesc.

Extinderea exploatării centralelor nucleare ar necesita ca Parlamentului german să schimbe legea existentă, ceea ce s-ar confrunta cu opoziţia Partidului Verzilor.

oi operatori germani de centrale nucleare - E.ON şi RWE - şi-au exprimat scepticismul cu privire la gestionarea acestora după 31 decembrie, spunând Reuters că combustibilul din centralele lor va fi consumat până la sfârşitul anului 2022.

Cu toate acestea, un alt operator, EnBW, a declarat că este deschis la examinarea posibilităţii.

Între timp, Germania ia în considerare modalităţi de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, inclusiv prin accelerarea construcţiei de terminale pentru a primi gaze naturale lichefiate non-ruse şi amânarea dezafectării centralelor pe cărbune, care fuseseră programate pentru închidere. În ultimele luni în Germania a crescut utilizarea cărbunelui.