BREXIT-ul, la G7. Boris Johnson vrea să dea 9 miliarde de lire, UE cere 39 de miliarde
Your browser doesn't support HTML5 video.
Trump l-a numit "omul cel mai potrivit pentru finalizarea BREXIT-ului". Însă a aflat de la Johnson că "America trebuie să facă niște compromisuri", dacă vrea un acord comercial cu Marea Britanie.
Tot în privința ieșirii din Uniunea Europeană, Boris Johnson a avertizat că țara sa va plăti cel mult 9 miliarde de lire sterline, în cazul unui BREXIT fără acord. La Bruxelles, nota de plată a fost stabilită la 39 de miliarde.
Mai marii lumii s-au aşezat la aceeaşi masă pentru a discuta despre starea economiei la nivel global, dar şi despre securitatea lumii. Au convenit să aibă un mesaj comun pentru Iran. De asemenea, a dat asigurări Emmanuel Macron, gazda summitului, liderii G7 au căzut de acord să ajute "cât mai rapid posibil" ţările afectate de incendiile din Pădurea Amazoniană, vitală pentru intreaga planetă.
Ziua a început cu o imagine foarte aşteptată - aceea a primei întrevederi intre Donald Trump şi Boris Johnson, după ce acesta din urmă a preluat frâiele în Marea Britanie, în plină criză a BREXIT-ului.
La un dejun de lucru, cei doi au discutat, evident, despre BREXIT şi relaţiile comerciale bilaterale după ce Regatul Unit se va desprinde de Uniunea Europeană.
Boris Johnson l-a avertizat, însă, pe Trump că America trebuie să facă o serie de compromisuri dacă vrea un acord comercial cu Londra.
În cursul zilei, Johnson s-a întâlnit şi cu preşedintele Uniunii Europene, Donald Tusk, după un schimb de replici de la distanţă în privinţa celui care va purta responsabilitatea unui eventual BREXIT fără acord.
Biarrittz s-a transformat într-o fortăreaţă pentru a-i ţine la adăpost pe liderii lumii. Dar, în apropiere, militanţii ecologişti sau anti-globalizare au continuat să protesteze şi, cei mai radicali, să-i înfrunte pe poliţişti. Zeci de persoane au fost arestate.
La Bayonne, oraşul situat la 6 kilometri distanţă, a avut loc şi un marş al portretelor oficiale adunate din primării şi ţinute invers, un act care, au explicat organizatorii, simbolizează "vidul politicii preşedintelui francez Emmanuel Macron în fața urgențelor sociale şi în materie de climă".