Cum îngroapă autoritațile un loc unic în Europa: ”Gunoi, manele și grătare”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
La fel, tabăra de sculptură de la Măgura, cel mai mare ansamblu naţional de creaţie în aer liber. Se impune însă o condiţie: zona să fie manageriată de oameni cu viziune, care să rezolve infrastructura şi să facă o bună campanie de promovare.
În mijlocul vegetaţiei, un petec de pământ arid, bolboroseşte şi împroaşcă nămol. Sunt Vulcanii Noroioşi de la Buzău sau fierbătoarele, cum li se mai spune acestor unicate ale naturii născute în Geoparcul ”Ţinutul Buzăului ".
Vizitatorii păşesc pe potecă şi află abia la poartă că au nimerit într-un loc unde nu pot poposi mai mult de câteva ore.
Dumitru Roşu, custodele rezervaţiei, este singurul care se ocupa de zonă. El taie bilete, el strânge gunoaie, el găzduieşte trecătorii într-o mică pensiune şi tot el conduce singurul restaurant din ţinut. În urmă cu 18 ani, când a luat în administrare locul, visa să facă din Vulcanii Noroioşi cea mai mare atracţie turistică din ţară. Nu i-a ieşit. Autorităţile nu l-au sprijinit deloc.
Dumitru Roșu, custodele rezervaţiei ”Vulcanii noroioşi": ”În 2000, când am venit eu, era o groapă de gunoi. În toate lizierele erau numai maşini ca la Ciolanu şi grătare. Manele de manele şi grătare. Am încercat să modernizăm cât de cât. Dar drumul e dezastru, Toţi turiştii vin şi spun că îşi rup maşinile.”
Secretarul judeţului dă vina pe firmele care s-au înscris la licitaţii, pentru că se contestă între ele. Şi cam atât.
Laurențiu Gavrilă, secretarul judeţului Buzău: ”Consiliul Judeţean a avut finanţare pentru modernizarea acestui drum. Încă de acum doi ani, prin programul naţional de dezvoltare locală... Din păcate, licitaţia din cauza contestaţiilor a durat aproape doi ani, ea finalizându-se în urmă cu o lună. Ce s-a contestat? Absolut orice, din faza de caiet de sarcini, clarificările tehnice, absolut orice s-a contestat.”
Odată ajunşi la Vulcanii Noroioşi, turiştii plătesc 4 lei intrarea. Imaginile sunt unice, aşa că locul ar merita măcar promovat.
Dumitru Roșu, custodele rezervaţiei ”Vulcanii noroioşi": ”Păi, în sensul de promovare ce să facem? Le explicăm la turişti, cea mai bună reclama e din gură în gură, dacă le-a plăcut le spun şi la alţii. Fonduri nu am şi nici nu mă interesează să primesc fonduri. Noi ne autogospodarim.”
Ca lucrurile să fie clare, vă spunem de la bun început că administrarea şi promovarea Vulcanilor Noroioşi NU ar trebui lăsate doar pe umerii dlui Roşu. Autorităţile buzoiene ar trebui să se implice şi să facă din vulcani un adevărat punct de atracţie. Edilii nu au însă nicio viziune.
Laurențiu Gavrilă, secretarul judeţului Buzău: ”Este important ca în primul şi în primul rând turiştii să vină singuri! Nu ne ducem în ţări europene neapărat că există o promovare deosebită. Ne dormin să ajungem, nu ştiu, la Paris la Viena pentru că am auzit că e ok. Eu nu am văzut repet materiale prublicitare.”
Aşadar, nu e de mirare de ce zonă duce lipsă de vizitatori. Noroc că există oameni care suplinesc lipsa de implicare a autorităţilor. Scriitorul Gheorghe Petcu şi-a dedicat mult timp Vulcanilor Noroioşi. A scris cărţi, a realizat hărţi şi a făcut materiale promoţionale. A încercat chiar şi o legendă, în speranţa că va atrage cât mai mulţi turişti.
Întreg ţinutul Buzăului duce lipsă de promovare. Deşi e una din zonele unde oricine ar putea petrece un sfârşit de săptămâna minunat. Este locul unde putem vizita „focul viu" care ţâşneşte din pământ, în comuna Lopătari. La o altitudine de 1030 de metri, gazele naturale ies prin crăpăturile scoarţei terestre şi se aprind de la razele soarelui.
Tot în judeţul Buzău se află şi tabăra de sculptură ”Măgura" - cel mai mare ansamblu naţional de creaţie în aer liber. A fost infintata în 1970 - la inițiativa sculptorului Gheorghe Coman, ca să marcheze 16 secole de la prima atestare a orașului Buzău. Timp de 16 ani, 163 de artişti au sculptat aici 256 de lucrări în piatră.
Sculpturile au fost donate județului de către creatori. Nu sunt marcate, aşa că vizitatorii nu pot afla autorul și titlul lucrării.
Terenul de 21 de hectare pe care să află sculpturile aparține Mănăstirii Ciolanu. Dar este în administrarea autorităților culturale din Buzău. Acestea plătesc o chirie mănăstirii. Şi tot ele ar trebui să se ocupe de întreţinere.
Autorităţile locale nu ştiu nici măcar câţi turişti le vizitează judeţul. Nu există o gândire clară despre cum vor promova aceste frumuseţi. Şi nici drumuri bune n-or să fie vreo trei ani de acum încolo. Aşa că, dacă treceţi prin Ţinutul Buzăului, bucuraţi-vă de cârnaţii de Pleșcoi. Căci de infrastructură şi turism nu o să aveţi parte.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!