Specialiștii trag un semnal de alarmă în ceea ce privește adresele de e-mail personale. Ce pot face hackerii

E valabil și pentru medicii de familie sau pentru profesori. Aceeași adresă este utilizată pentru diverse jocuri, rețele sociale ori site-uri de vânzări.

Peste 70% dintre angajații de la stat folosesc servicii de e-mail gratuite. Vedem asta pe site-urile primăriilor și ale spitalelor. Ministerul Sănătății a publicat o listă cu medici de familie care fac testări antigen la cabinet. Aproape toți aveau trecute adresele personale pentru o chestiune de serviciu care implica și datele pacienților.

Marius Dumitrescu, președinte ASCPD: „36% din aceste adrese de email au făcut în trecut obiectul unei breșe de securitate. Adică ele au fost folosite și în alte scopuri. Din aceste scopuri pot să vă spun că vorbim de jocuri online, vorbim de platforme de vânzări auto, vorbim de rețele de socializare, adică medicul folosea aceeași adresă de email și pentru a se autentifica pe alte platforme."

Marian Andrei, iLikeIt: „Problema apare atunci când angajații foloesc adresa de e-mail pentru diverse aplicații gratuite. Am luat adresa de email a unei primării din Județul Călărași, o voi căuta acum în baze de date compromise. Iată, această adresă apare în două atacuri. Un atac a avut loc asupra unei aplicații pe care angajații primăriei o foloseau că să semneze diverse documente online.”

Citește și

iLikeIT. Echo și Voxa, cele două mari platforme de audiobook-uri din România

Aceste baze de date compromise conțin adrese de e-mail și parole. Hackerii pot încerca să intre în aceste conturi în căutare de date pe care le pot folosi pentru șantaj. Fotografii cu cărți de identitate ori alte documente confidențiale. Sau le pot vinde cu bani mulți.

Silviu Stahie, specialist în securitate cibernetică Bitdefender: „A fost un studiu, anul trecut dacă nu mă înșel în care copia de buletin în Uniunea Europeană era printre cele mai scumpe comodități de pe piața neagră. 500 de euro pentru o copie validă de buletin din Uniunea Europeană."

Din păcate, problema acestor e-mailuri se vede și la sistemul de învățământ.

Mihai Rotariu, purtător de cuvânt Directoratul Național de Securitate Cibernetică: „Până la urmă, atacatorii nu vizează specific date în funcție de vârsta utilizatorului. Pe ei îi interesează să monetizeze cât mai mult atacurile. Să investească cât mai puțin și să obțină cât mai mulți bani în urma atacurilor.”

La 4 ani de când regulamentul cu privire la protecția datelor a fost aprobat, cel mult 20% dintre consilii județene, spitale, prefecturi, primării și instituții de învățământ îl respectă.