Cum au evoluat piețele financiare în 2022 și care au fost preferințele românilor pentru economisire și investiții
Your browser doesn't support HTML5 video.
În 2022, marile bănci centrale au crescut dobânzile în mod accelerat pentru a contracara creșterea prețurilor și majoritatea claselor de active financiare a fost afectată, astfel că investitorii ar trebui să aibă un plan bine pus la punct.
Despre ce s-a întamplat în acest an pe piețele financiare din România, dar și din SUA și Europa, precum și despre cum ar putea evolua acestea în următorul an, a vorbit Andrei Nedelcu, Director de Investiții în cadrul Erste Asset Management, la emisiunea iBani, prezentată de Ștefana Todică. Andrei Nedelcu: „Anul 2022 a fost unul atipic, ne-am confruntat cu șocuri nemaiîntâlnite în multe decenii. Creșterea inflației a fost fenomenul economic principal cu care ne-am confruntat în acest an. Inflația a început să crească încă din perioada pandemiei. Am văzut stimuli monetari și stimuli fiscali introduși în economie de către băncile centrale și guvernele lumii, pe bună dreptate, pentru a ajuta populația și companiile în vreme ce economiile erau închise, iar, ulterior, atunci când aceste economii și acești stimuli au reintrat în economie prin consum, am început să vedem probleme cu lanțurile de aprovizionare pentru că cererea a început să fie tot mai crescută. Faptul că nu au putut să facă față acestei cereri a condus la creșterea prețurilor. Iar acest lucru a dus la niveluri record de dobânzi de politică monetară și la ritmuri foarte rapide de creștere din partea băncilor centrale pentru a combate inflația”. În acest context, percepția românilor în ceea ce privește riscurile financiare a crescut, potrivit unui studiu* realizat la cererea Erste Asset Management, privind relația pe care o au românii cu surplusul de bani și modul în care aceștia se raportează la instrumentele de economisire și investiții. Unul din doi participanți la studiu au declarat că percep riscuri financiare mari sau foarte mari, asociate cu efectele locale ale crizei financiare, cu lipsa stabilității locului de muncă și cu recesiunea internațională în ansamblu. Aceste riscuri resimțite au determinat față de rezultatele studiului realizat de companie în 2018, o ușoară creștere a preferințelor de economisire prin păstrarea banilor într-un cont sau în numerar, acasă. Pentru menținerea stabilității financiare, s-a observat o creștere a interesului pentru diversificarea mijloacelor de economisire sau investire (23%, +12% față de 2018) și o preferință în creștere pentru investițiile în fonduri de investiții (26%, +10% față de 2018). Care sunt așteptările pentru 2023 privind inflația?
Andrei Nedelcu: „Din punctul nostru de vedere, inflația se va liniști față de 2022. Nu va reveni la nivelurile pe care le-am văzut înaintea pandemiei, dar vor intra pe un trend descendent și asta este încurajator și pentru băncile centrale, și pentru noi, ca populație. Vrem să vedem această inflație scăzând întrucât am văzut ce măsuri s-au luat, iar aceste măsuri își vor spune cuvântul în anul 2023. În același timp, ne așteptăm ca dobânzile să rămână ridicate”.
Ce ar putea să facă în 2023 un investitor la început de drum?
Andrei Nedelcu: „Diversificarea este o decizie bună pe care o poate lua într-un context în care randamentele obligațiunilor sunt mai ridicate, iar acțiunile sunt mai ieftine. Poate investi prin alegerea fie a unor fonduri de obligațiuni sau de acțiuni, fie a unui fond diversificat, în funcție de apetitul său la risc, pe care îl poate combina cu depozite, expuneri pe mărfuri sau alte active. Investițiile recurente în fondurile de investiții sunt o altă opțiune la îndemâna oricui, care ajută la eliminarea emoției din decizia de investiție și, prin care, practic, cu o sumă modică reușim să contruim încet-încet un portofoliu de investiții pe termen lung”.
* Studiu realizat de D&D Research în perioada decembrie 2021 – aprilie 2022, la cererea Erste Asset Management. Eșantion 2.116 persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 55 de ani, care au folosit cel puțin un instrument de economisire și/sau investiție. Marja maximă de eroare la nivel național de 5,2%. Variațiile prezentate se referă la rezultatele studiului realizat în 2018.