Isărescu: România nu mai este „campioana” inflației. Cum arată prognoza BNR în ceea ce privește inflația

Galerie foto

”Dacă ne comparăm cu ce vedem în UE. În noiembrie 2019 România era „campioană”, cu cea mai mare rată a inflației. Pe parcursul a aproape trei ani, ne-am îmbunătățit comparativ situația, cu alte țări europene, suntem pe poziția a zecea. Sunt inclusiv țări din zona euro. Mulți cred că dacă ai intrat în zona euro, ai scăpat de inflație. Uite că se dovedește a fi neadevărat”, a precizat Guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a mai menționat că la temperarea relativă a prețurilor au contribuit mai mulți factori.

”La această temperare relativă a creșterilor de prețuri, alături de petrol, au contribuit și piețele metalelor, alimentelor și îngrășămintelor, unde s-a constatat o anumită detensionare. Prețurile producției industriale sunt însă foarte mari, iar mai devreme sau mai târziu ele se transmite în prețurilor de consum. Dar obsevăm și aici în ultimele luni o calmare a majorărilor de presă”, transmite Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că prognoza Băncii Naționale a României privind inflația nu a putut include hotărârile Guvernului prin care prețul la energie a fost plafonat.

Citește și

Isărescu cere oficial ca protecția consumatorilor de servicii financiare să treacă la BNR

”În prognoză nu am putut să includem hotărârile pe care le-a luat Guvernul vineri. În prognoză au fost încorporate doar măsurile de plafonare a prețurilor la energie în vigoare la momentul aprobării raportului, pe 8 noiembrie. Am mai făcut o traiectorie rapid, constatând, de vineri până astăzi, că plafonarea s-a extins dincolo de august 2023”, a precizat Isărescu.

BNR a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.

Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.

În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.

Mugur Isărescu participă la conferinţa anuală cu tema 'Provocări structurale ale sectorului bancar românesc', la sediul BNR.