O agenție de rating avertizează în privința rotativei guvernamentale: Reducerea deficitului depinde de stabilitatea politică

„Consolidarea fiscală semnificativă va cântări în creşterea economică, iar riscurile de implementare nu pot fi ignorate”, spune Fitch într-un comunicat.

„Dinamica coaliţiei şi implicaţiile pentru cadrul fiscal dincolo de anul viitor ar putea să se schimbe, întrucât cele două partide principale au convenit ca (premierul Ilie) Bolojan să-i cedeze locul unui nou prim-ministru din rândul social-democraţilor în 2027”, menţionează Fitch.

Guvernul de la Bucureşti va majora taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitele pe dividende şi pe cifra de afaceri a băncilor, precum şi o serie de alte măsuri, unele începând din august, iar altele din ianuarie, cu un impact bugetar de 1,1% din PIB în acest an şi de 3,5% în 2026.

România a fost zguduită de instabilitate politică în urma alegerilor prezidenţiale, care au fost anulate în decembrie şi reluate în mai, iar turbulenţele de pe pieţe au determinat creşterea costurilor de împrumut şi prăbuşirea monedei naţionale, leul. Ciclul electoral prelungit a mărit deficitul bugetar al României la peste 9% din PIB anul trecut, iar riscul unei retrogradări sub nivelul recomandat investiţiilor părea iminent. Însă activele financiare s-au stabilizat la sfârşitul lunii iunie, când un nou guvern de largă coaliţie a anunţat o serie de majorări de impozite, explică Reuters.

Citește și

Marea sfidare. Comerțul Chinei încheie 2025 cu un excedent record de 1,2 trilioane de dolari, în ciuda sancțiunilor lui Trump

Cu toate acestea, cele patru partide care formează guvernul liberalului Ilie Bolojan s-au arătat reticente în aplicarea majorărilor fiscale nepopulare şi a reducerilor planificate de cheltuieli publice, care au fost criticate de sindicate şi angajatori şi au declanşat proteste ale angajaţilor din sectorul public.

Partidele au convenit, de asemenea, să alterneze funcţia de prim-ministru între Bolojan şi social-democraţii de centru-stânga înainte de alegerile parlamentare din 2028, riscând astfel perturbări ale politicilor. Cele două partide sunt deja în dezacord cu privire la impozitul pe venit.

Fitch, care, la fel ca agenţiile rivale S&P Global şi Moody's, evaluează a doua cea mai mare economie din Europa Centrală la cel mai scăzut nivel al ratingului de investiţii, cu perspectivă negativă, va efectua următoarea revizuire a ratingului pe 15 august, menţionează Reuters.

Comunicatul Fitch:

„Punerea în aplicare a celui mai recent pachet de consolidare a României (care are ratingul BBB-/Negativ) va influenţa previziunile noastre fiscale actualizate la revizuirea ratingului suveran programată pentru 15 august, potrivit Fitch Ratings. Măsura în care deciziile anunţate îmbunătăţesc perspectivele de stabilizare a datoriei şi încep reconstrucţia credibilităţii fiscale va reflecta, de asemenea, evaluarea noastră asupra impactului lor macroeconomic şi a potenţialelor riscuri de implementare. După cum am remarcat după alegerile prezidenţiale din mai, reducerea deficitului şi stabilizarea datoriei sunt esenţiale pentru ratingul suveran.

Pachetul de măsuri a fost aprobat la 7 iulie de noul guvern de coaliţie pro-UE al prim-ministrului Ilie Bolojan. Guvernul estimează că impactul său bugetar este de 1,1% din PIB în acest an şi de 3,5% în 2026. Impactul total este echilibrat în ceea ce priveşte măsurile privind veniturile şi cheltuielile, primul val de măsuri intrând în vigoare la 1 august, urmat de măsuri suplimentare de la 1 ianuarie 2026.

Riscurile politice s-au diminuat de când guvernul anterior a introdus un pachet de consolidare la sfârşitul anului 2024, pe fondul tensiunilor sporite provocate de anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Centristul pro-UE Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale repetate din luna mai, iar cele patru partide din coaliţia lui Bolojan au împreună aproape două treimi din locurile din Camera Deputaţilor şi Senat. Dan şi Bolojan au subliniat amândoi necesitatea reducerii deficitului. Aranjarea modalităţilor de reducere a deficitelor record a făcut parte din negocierile coaliţiei care au dus la stabilirea unor obiective de consolidare ambiţioase.

Consolidarea fiscală semnificativă va influenţa creşterea economică, dar riscurile de punere în aplicare nu pot fi neglijate. Mai mult de jumătate din veniturile suplimentare preconizate pentru acest an provin din creşterea cu 2 puncte procentuale a cotei standard de TVA la 21 % şi a cotelor reduse actuale de 5 % şi 9 % la o cotă unică de 11 % începând cu luna august. Acest lucru va genera o inflaţie mai mare, care va eroda şi mai mult veniturile reale.

Propunerea lui Bolojan de a utiliza o procedură accelerată pentru a asigura aprobarea parlamentară a creşterii, fără vot, a determinat partidele de opoziţie de dreapta să solicite o moţiune de cenzură. Moţiunea a fost votată la 14 iulie şi a eşuat cu o marjă largă. Dar dinamica coaliţiei şi implicaţiile pentru cadrul fiscal după anul viitor s-ar putea schimba, deoarece cele mai mari două partide - PNL de centru-dreapta al lui Bolojan şi PSD de centru-stânga - au convenit ca Bolojan să lase locul unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027.

Procedura de deficit excesiv a României poate acţiona ca o ancoră politică. La 8 iulie, Consiliul European a revizuit traiectoria de creştere a cheltuielilor nominale nete recomandată de România în cadrul PDE.

România a făcut apel cu succes la piaţa internaţională de obligaţiuni imediat după anunţarea pachetului de consolidare fiscală. A fost emisă o sumă totală de 5 miliarde EUR, în euro şi dolari SUA, cu scadenţe de cinci şi zece ani, atrăgând o cerere puternică din partea investitorilor. Randamentele obligaţiunilor de stat au scăzut de la maximele recente de la începutul lunii mai, când naţionalistul George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la jumătatea lunii noiembrie 2024”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani