E.U. YES LA VOT. Au pornit cu o afacere de garaj, acum sunt milionari cu bani de la UE

Galerie foto

Iar printre criteriile care fac diferența se regăsesc numărul de angajați și profitabilitatea din ultimul an. Campania Știrilor PRO TV "Eu ies la vot" intră în curtea antreprenorilor, care au importat echipamente din Occident și ridică afaceri cu fonduri comunitare. O astfel de firmă se dezvoltă armonios la Cluj, unde doi soți au clienți din toată Europa.

La doi paşi de Cluj funcţionează o fabrică ce produce etichete autoadezive de 20 milioane Euro pe an. Investiţiile în tehnologie s-au făcut cu fonduri europene şi asta se poate citi pe toată aparatura de înaltă performanţă, de la matriţe şi până la roboţii care tipăresc. Este o afacere de familie, cu doi soţi acţionari - Arnella şi Cristian Nechita Rotta. Ea inginer, el fost profesor de matematică, au început în garajul casei, în 1991, dar în 30 de ani afacerea cu etichete a crescut odată cu multiplicarea clienţilor, firme din toate domeniile care au intrat pe pieţele româneşti. În ultimii 10 soţii şi-au bazat investiţiile pe bani de la bugetul Uniunii. Asta a presupus multă răbdare, iar patronii acuza birocraţia excesivă şi ghidurile întortocheate din sfera accesării fondurilor.

Arnella Nechita Rotta: "Deci cam 5 ani a durat de la scrierea proiectului până când am făcut primele ambalaje flexibile şi au ajuns la client. "

Cristian Nechita Rotta: "E foarte mult pentru că bussinessul nostru de tipar e foarte dinamic, la fel ca celelalte domenii auto, telefoane mobile, 5 ani e mult, e mult şi doi trei ani, pentru că se schimbă tehnologia, îţi cumperi azi un utilaj de ultima generaţie şi mâine nu mai e de actualitate."

Şi totuşi nici documentaţia stufoasă şi nici anii de aşteptare nu i-au descurajat. Aveau nevoie să facă modernizare şi extindere oricum, şi banii europeni, nerambursabili, sunt bineveniţi în bugetul oricărei companii. În cazul lor, finanţări de peste 5 milioane de euro.

"Noi suntem perseverenţi şi nu ne gândim niciodată să ne oprim, tot timpul mergem înainte.”

”Noi am încercat tot timpul să accesăm tot timpul aceste fonduri pentru că te ajută mult. Sigur că ne-am dori ca procedura prin care accesăm fonduri să fie mai facilă şi să nu dureze atât. Vorbeam cu nişte parteneri care sunt în acelaşi bussines din Polonia şi la ei durează maxim 6 luni de zile, de când depun dosarul până primesc un răspuns, da sau nu. La dvs cât a durat? Un an şi jumătate."

Nu s-a investit bani europeni doar în echipamente, ci şi în pregătirea personalului din firma. Şefa de la resurse umane povesteşte că prin programe finanţate de uniune, astăzi angajaţii lor au fost recalificaţi pe maşinile din tipografie şi diplomele lor sunt recunoscute în toată Europa.

Diana Handra, manager HR: "De exemplu în luna martie, 3 săptămâni, am avut un trainer de top de la furnizorii noştri de echipamente, care efectiv a stat 3 saptămâni lângă tipografii noştri şi s-a asigurat că ei învaţă cele mai bune practici din domeniu."

Foşti simpli municitori au devenit tipografi moderni, operează pe aparate care imprimă cu laser.

Investiţi în aparatură şi oameni, banii europeni fac companiile româneşti competitive la nivelul întregii Uniuni şi permit antreprenorilor să iasă şi la export cu oferta lor. În acest caz, dotările şi pregătirea se văd în calitatea produsului final, a etichetei care pleacă din România.

După aproape 3 decenii în domeniul etichetelor oamenii din firma clujeană pot face lejer diferenţa între cât de puţin scria pe un produs înainte de 2007 şi cât de încărcată este o etichetă în prezent. Pe lângă ingrediente, apar diverse avertizări. Iar reclama mincinoasă, când apare, este ulterior scoasă de pe ambalaj, când se sesizează autorităţile competente. Per total, consumatorii au devenit mai bine informaţi, cu timpul şi asta a fost impus prin reglementări la nivel de Uniune, care îmbunătăţesc etichetele şi prospectul produselor.

Cristian Nechita Rotta: „Tot timpul evoluează, în fiecare an trebuie să fii apt să faci faţă unor cerinţe mai mari. Piaţa cerea etichete mai simple, momentan a crescut rezoluţia tiparului. Acum se scriu mult mai multe informaţii."

România a însemnat o nouă piaţă de desfacere pentru vest-europeni. Au venit investiţiile străine, dar şi antreprenorii români au avut acces la piaţa comunitară. Şi au acces la bani nerambursabili.

În ultimii 12 ani România a avut acces la 30 de miliarde de euro, prin 10 programe operaţionale, pentru firmele de la noi. Am accesat în schimb modest: doar 7,9 miliarde, adică 26%. Motivele au ţinut de pregătirea proiectelor şi de implementarea lor.

Diana Handra, manager HR: "Fiecare finanţare până la urma generează extinderea afacerii şi bineînţeles generează şi locuri de muncă."

Comisarul european pentru antreprenoriat şi IMM-uri vorbeşte despre importanţa firmelor româneşti, de a fi protejate sub pălăria Uniunii Europene. De aici şi importanta ieşirii la vot şi importantă de a fi părtaşi la piaţa unică europeană, unde antreprenorii europeni au legislaţie şi norme care îi pot face mai puternici.

Elzbieta Bienkowska, comisar european pe antreprenoriat şi IMM: "Poate nu vedem în viaţa cotidiană, dar companiile ştiu că marii competitori nu vin din Europa, sunt din China, Statele Unite sau Europa. Marele avantaj e piaţa unică, o piaţă cu 500 de milioane de consumatori, şi firmele pot creşte la nivel naţional, pot ieşi spre firmele vecine, şi apoi se extind şi pot deveni competitive la nivel global!"

Firmele româneşti pot primi de la 40.000 până la 3 milioane şi jumătate de euro. Sunt 10 axe de finanţare, care vizează de la start-up-uri, la firme mari, cu mulţi angajaţi. Banii pot fi accesaţi mai facil dacă e vorba de anumite domenii considerate prioritare, cum ar fi producţie sau IT, ori dacă firma funcţionează în mediul rural.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!