Suma pe care ar obține-o hoții dacă ar topi piesele din Tezaurul României furate la Drents. Greșeala făcută de olandezi

×
Codul embed a fost copiat

Premierul Marcel Ciolacu a lăsat să se înțeleagă că nu s-au respectat prevederile legale pentru a trimite obiectele de artă la expoziția din Țările de Jos și că ar fi fost nevoie de o hotărâre de Guvern.

Marcel Ciolacu: ”Există informația că nu a existat o hotărâre de guvern pentru mutarea tezaurului în Olanda, asta în condițiile în care pentru celelalte expoziții de la Roma sau Lisabona au existat. Este adevărat, vom afla toate detaliile”.

Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii din partea PSD, spune într-o postare pe Facebook că Raluca Turcan, ministru PNL în perioada organizării expoziției de la Muzeul Drents, ar trebui acum să dea explicații pentru lipsa hotărârii de guvern.

La rândul său, Raluca Turcan a explicat că reglementările din 2023 "se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate mai multe autorități și instituții", însă în acest caz a fost implicată o singură instituție.

Cu sau fără hotărâre de guvern, au apărut și alte întrebări despre cât de riguroase au fost măsurile de securitate.

Citește și
cosmin stan assen
Corespondență din Assen. Zona din spatele Muzeului Drents, prin care ar fi pătruns hoții, „securizată” în stil medieval

Aurel Catrinoiu, președintele Asociației Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică: ”Au ales cea mai expusă sală pentru expoziție, cu un perete exterior care conținea o ușă blocată cu un grilaj, o vulnerabilitate imensă. Trebuie să avem și măsuri compensatorii, se pune de regulă sistem de generare ceață artificială care în două secunde umple sala și nu se mai vede”.

Asigurarea pieselor depășește 30 de milioane de euro

Pentru trimiterea unor opere în altă țară trebuie respectați cu precizie mai mulți pași: după ce obiectul de artă este ales de curator, condițiile în care va fi expus sunt descrise de la început în detaliu într-un raport cu zeci de pagini despre sisteme de pază, iluminat ori ventilație, trimis de muzeul respectiv.

Se stabilește valoarea operei de către un evaluator autorizat și pe baza ei se face și polița de asigurare - obligatorie. În cazul operelor de mare valoare este posibil să coste și sute de mii de euro. Valoarea la care au fost asigurate obiectele trimise în Țările de Jos depășește 30 de milioane de euro.

După ce se face asigurarea, un curier însoțește opera până la destinație, iar paza pe drum este asigurată uneori și de jandarmi, așa cum s-a întâmplat și când a fost expusă opera ”Sărutul”, de Constantin Brâncuși, la București, în cadrul Art Safari.

Muzeele care împrumută diverse opere pot impune măsuri de securitate suplimentare, spun experții.

Doina Lemny, istoric de artă, curator la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou Paris: ”În general, lucrurile nu merg chiar așa de repede, sunt multe negocieri la mijloc. Un exemplu concret, la expoziția de la Europalia, Brâncuși, 2019, când țara noastră a fost țară invitată, când am expus torsul de bărbat în bronz, o frumusețe de operă, ne-a impus să instalăm deasupra operei niște senzori, ca în momentul în care te apropiai de operă să țiuie acest senzor”.

Piesele din Tezaurul României vor ajunge pe piața neagră 

Din păcate, după jaful de la muzeul olandez, este posibil ca brățările dacice și coiful de la Coțofenești să ajungă pe piața neagră.

Ioana Ciocan, director Art Safari: ”Cel mai probabil a fost un furt extrem de targetat, așa cum s-au întâmplat nenumărate alte furturi de artă din lume, un furt la comandă. Scenariul topire nu este posibil, hoții ar câștiga undeva la 60.000-85.000 euro, adică extrem de puțin dacă împărțim la toți hoții”.

S-a întâmplat însă în istorie ca, după jafuri similare, operele să nu mai fie niciodată găsite. De pildă, încă există o recompensă de 10 milioane de dolari pentru oricine are informații despre cel mai mare jaf din istorie, de la Muzeul Gardner din Boston.

În 1990, hoții s-au dat drept polițiști și așa au intrat în muzeu. I-au legat pe paznici și în 81 de minute au furat 13 opere extrem de valoroase, estimate la 500 de milioane de dolari. După 35 de ani, muzeul încă are expuse ramele goale, unde au fost odată tablourile, în așteptarea revenirii lor.

Așa cum speranța tuturor este acum ca brățările dacice și Coiful de la Coțofenești să fie recuperate întregi. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
Citește și...
Piesele de tezaur furate. Directorul Muzeului Naţional de Istorie: „Nu înțeleg. Acele vitrine erau incasabile”
Piesele de tezaur furate. Directorul Muzeului Naţional de Istorie: „Nu înțeleg. Acele vitrine erau incasabile”

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu, spune că nu înțelege de ce piesele din tezaurul dacic nu a fost protejat cu vitrine speciale, „incasabile”, așa cum a fost prevăzut în contractul care a fost încheiat cu muzeul Drents.

Corespondență din Assen. Zona din spatele Muzeului Drents, prin care ar fi pătruns hoții, „securizată” în stil medieval
Corespondență din Assen. Zona din spatele Muzeului Drents, prin care ar fi pătruns hoții, „securizată” în stil medieval

Lumea întreagă este șocată de jaful din Țările de Jos. Apar informații noi despre furtul pieselor de tezaur dacic de la muzeul din Assen. Potrivit poliției olandeze, mașina găsită arsă pe șosea, lângă localitatea respectivă, are legătură cu jaful.

Manager de muzeu din România: Muzeul din Olanda este de 10 ori mai dotat decât oricare de la noi
Manager de muzeu din România: Muzeul din Olanda este de 10 ori mai dotat decât oricare de la noi

Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, Ciprian Ștefan, susține că muzeul din Olanda, de unde au fost furate patru piese de tezaur, este mult mai dotat decât muzeele din România, motiv pentru care o astfel de expoziție a fost posibilă acolo.

Mobilizare generală la Guvern, pentru recuperarea tezaurului furat. Ciolacu: „Am decis înființarea unei celule de criză”
Mobilizare generală la Guvern, pentru recuperarea tezaurului furat. Ciolacu: „Am decis înființarea unei celule de criză”

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, duminică, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităților de recuperare a celor patru piese de tezaur furate.

Jaf la Muzeul Drents, unde se găsesc piese de tezaur dacice, din România. Coiful de Aur de la Coţofeneşti a fost furat
Jaf la Muzeul Drents, unde se găsesc piese de tezaur dacice, din România. Coiful de Aur de la Coţofeneşti a fost furat

O explozie produsă în noaptea de vineri spre sâmbătă la muzeul din Assen par a avea legătură cu o tentativă de jaf. Poliția din Țările de Jos nu a precizat dacă au dispărut sau nu obiecte, dar presa locală a relatat că s-au furat unele artefacte dacice.

Recomandări
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade

Vremea va deveni deosebit de rece în toată ţara în acest sfârşit de săptămână, iar în nordul Moldovei sunt estimate temperaturi de minus 10 grade pe parcursul zilei de sâmbătă.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”
Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”

Joi noaptea, Rusia a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene, din ultimele luni. Cel puțin 4 persoane au murit și alte 19 au fost rănite în Kiev.