Românii au sărbătorit Buna Vestire la cozi pentru pește prăjit: ”Vreau și io, dă-mi și mie! Noi suntem mâncăcioși!”
Your browser doesn't support HTML5 video.
În restaurante și târguri au fost ceaune imense cu saramură, tăvi cu plachie și grătare încinse cu tot ce-au avut mai gustos marea și Dunărea. Dar au fost și cozi, în așteptarea mujdeiului și a mămăligii.
Prânzul a început dimineața, la un restaurant din Herăstrău. Zeci de pofticioși stăteau deja la rând, cu ochii lipiți de platourile care dansau printre mese.
Paul Nicolau: ”Am calibrat bucătăria și acum când suntem pe maxim nu durează mai mult de 40 de minute. Avem 1.200 de oameni la rezervări. Acum cumpărăm câte un tir de marfă pe săptămână. Uite calcanul ăsta cum e aici, mamă, mamă!”.
Doi soți și fiicele lor au venit din Buzău, cu intenția clară să guste din toate.
”Recunosc că homar e prima dată când încerc. Desigur, pofta vine mâncând”.
”Vreau și io, dă-mi și mie! Noi suntem mâncăcioși!”.
Și în piața volantă Nerva Traian a fost belșug la grătar. Din Sfântu Gheorghe au venit scrumbia dulce de Dunăre și calcani de trei kilograme, prinși în Marea Neagră.
”Cu mujdei de usturoi și cu mămăligă se mănâncă, frate, că suntem români, nu suntem americani!”.
”Filip Mastică: Eu și tatăl meu suntem pescari.
Reporter: Când l-ați pescuit?
Filip Mastică: Acum două zile.
Reporter: Câte porții ies de aici?
Filip Mastică: Cinci porții. Se pierde cam 40% din greutatea lui când îl eviscerezi, pentru că are niște bumbișori, iar burta lui este goală”.
”Am luat 200 de grame. 20 de lei . . . nu e scump”Cu burta goală au venit la târg și acești soți, după mirosul hamsiei prăjite. Direct de la biserică.
”Bărbat: Am fost dimineață. Am aprins lumânări la vii, la morți, am dat Sfânta Liturghie, fetiță scumpă...
Reporter: Deci, meritați un pește!
Bărbat: Da, sărumâna, sănătate, am luat 200 de grame. 20 de lei... nu e scump”.
Adrian Stere: ”La târgul de la intrarea în Parcul Național am găsit o variantă și pentru cei care nu sunt amatori de pește- un crap de peste 5 kg, care n-a crescut în baltă, ci a dospit cam o oră, după ce a fost frământat bine de moldovencele de la Botoșani. E din aluat de poale-n brâu și merge la fix cu o pereche de mici aburinzi”.
Pe care domnul Nicolae Ciobanu, venit tocmai din Alba, i-a pus lângă doradă, să nu se supere nimeni.
”Reporter: Ca cioban, ce pește preferați?
Cioban: Păstrăv! Este crescut în apă de munte, în apă de izvor”.
În final, gusturile nu se discută. Și la Galați, câțiva prieteni au perpelit pe cărbuni ce-au reușit să prindă cu plasa... la măcelărie.
”Peștele, uite peștele, uite-l cum sare!”.