Portretul statistic al femeii din România. De la salariul mai mare ca al bărbaților, în medie, la problemele reale ignorate

Galerie foto

Situația femeilor în România nu este una „roz” și mai sunt de făcut pași importanți pentru a ajunge la egalitatea de gen. 

Pe de-o parte, femeile din România au o speranță de viață mai mare decât bărbații și sunt mai des absolvente de liceu și facultate comparativ cu bărbații. 

Pe de altă parte, diferențele de gen se resimt în lipsa de reprezentare politică a femeilor și în lipsa protecției de care au, din păcate, nevoie în fața actelor de violență.

Un alt capitol dureros este faptul că România este „campioana” UE când vine vorba despre mămici minore, despre fetițe care devin, mult prea devreme, mame. 

Știrile ProTV vă prezintă „portretul robot”, statistic, „în medie”, al femeii din România precum și capitolele la care întreaga societate trebuie să mai lucreze pentru a integra femeile la adevărata lor valoare. 

În 2023, România se clasa pe ultimul loc în ceea ce priveşte egaliatatea de gen potrivit Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), cu un scor de 56,1 din 100, fiind cu 14,1 puncte sub media Uniunii Europene (UE).

Înaintea noastră se clasează Bulgaria, cu un scor de 65,1 și Ungaria, cu 57,3 puncte.

În România femeile reprezintă jumătate din populație. La 1 ianuarie 2023 populația ajunsese la 21.922.000 de persoane, iar femeile reprezentau 51,2% (11.224.200 persoane), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). 

Speranța de viață și cazurile de cancer la femei

În România, speranța de viață la femei este de 79 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 71 de ani şi 9 luni. Totuși, România ocupă penultimul loc în UE la speranța de viață (74,2 ani) fiind cu zece ani mai mică decât locuitorii din unele state (Franța, Germania, Spania) și cu opt ani mai mică decât media din UE (80,1%).

Un aspect important care influențează speranța de viață în România îl reprezintă numărul mare de bolnavi de cancer, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților. O lectură a Profilului de țară privind cancerul 2023 arată că România înregistrează minusuri la aproape toate capitolele.

Mortalitatea prin cancer este peste media UE, respectiv de 264 de decese la suta de mii de locuitori în România, față de 247 la suta de mii de locuitori în UE, în 2019. Mai mult decât atât, din 2020 încoace, la noi, mortalitatea a crescut pentru șase tipuri de cancer - (sân, pancreatic, de prostată, de col uterin, hepatic și al vezicii urinare).

Dacă ne uităm la distribuția cazurilor noi de cancer pe genuri, la bărbați sunt 51.879 de cazuri, iar la femei 43.397.

La femei, potrivit raporului, 28% de cazuri sunt de sân, 12% sunt cancere de colorectale și 8% de col uterin, în timp ce la nivelul UE, din 1.237.588 de cazuri noi, 29% sunt de sân, 12% de colon și rect și 9% de plămân.

După bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză de deces în România, reprezentând 19% din total.

Mai multe absolvente femei decât bărbați

Un aspect pozitiv în România legat de egalitatea de gen îl reprezintă nivelul de educație al femeilor. Datele statistice INSSE din anul 2021, arată că femeile absolvente sunt cu 30.000 mai multe decât bărbații (265.704 f > 237.791 m).

Femeile sunt absolvente, în general, de licee și de colegii teoretice, ele fiind cu peste 30.000 mai multe decât bărbații. (43.005 f > 33045 m). În schimb, la liceele tehnice, bărbații sunt mai des absolvenți, cu o diferență de peste 7.000 de persoane (17.828 m > 10.820 f). O diferență covârșitoare de absolvenți pe sexe există și în liceele pedagogice, unde femeile sunt cu 2.000 mai multe decât bărbații care însumează doar 172.

Trecând la învățământul universitar, femeile sunt din nou pe primul loc când ne aplecăm asupra datelor privind ciclul de licență, însumând 48.180 versus bărbații care numără doar 34.274.

La master se inversează iar situația, bărbații fiind cu peste 10.000 mai mulți decât femeile. (25.869 m > 14.994 f). În schimb, la doctorat, femeile sunt iar mai multe, respectiv 1.240, față de bărbații care rămân la un total de 1.023.

Femeile lucrează în domeniile care necesită empatie

În ceea ce privește locurile de muncă, în România, ponderea femeilor care lucrează este de 48% din totalul angajaților, potrivit datelor INS pe anul 2022.

Pe baza studiilor absolvite, în general licee teoretice și pedagogice, cele mai multe femei lucrează în domenii unde abilitățile interpersonale, empatia și grija față de ceilalți sunt esențiale.

Astfel, vorbim de domeniul medical (poziții de asistenți medicali, medici, farmaciști) - respectiv 342.598 de femei (din 431.888 angajați), Resurse Umane - 120.586 de femei (din 311.452 de angajați), Educație - 257.884 de femei (din 353.869 de angajați), comerț - 473.592 de femei (din 899.845 de angajați), administrație publică - 114.426 de femei(din 293.926 de angajați).

În schimb, cele mai puține lucrează în agricultură (28.758), construcții (57.951) și industria prelucrătoare (527.374).

În ceea ce privește salariile, femeile din România sunt un exemplu la nivel european: salariul mediu brut al femeilor a fost în februarie 2024 de 6.026 de lei, mai MARE decât al bărbaților, care a fost de 5.804 de lei.

Una dintre explicații este prezența majoritară a femeilor în administrația publică din România, sector economic cu un salariu mediu mare raportat la cel mediu pe economie (în decembrie 2023 salariul mediu net pe economie a fost de 5.079 de lei în timp ce salariul din administrația publică a fost de 6.493 lei, net, respectiv cu aproape o treime mai mare decât media la nivelul întregii economii).

Peste 7.000 de mame minore într-un singur an

În anul 2022, în România au fost născuți 182.083 de copii, dintre care 93.631 de băieți și 88.452 de fete, arată datele INS. În același an, vârsta medie a mamei la naştere a fost 28 de ani şi la prima naştere a fost 27 de ani.

Din păcate, un alt aspect negativ îl reprezintă numărul mare de nașteri în rândul minorelor, țara noastră ocupând primul loc în Uniunea Europeană (UE) în statistica privind numărul lor. În anul 2020, 44% dintre fetele din statele membre care au născut înainte de a împlini 15 ani erau din țara noastră, arată datele Eurostat.

În 2022, a fost înregistrat un număr de 7.120 de nașteri la fete între 15 și 19 ani, iar la 705 fete mai mici de 15 ani au ajuns mame. În statistica pe anul 2022, județul Mureș este pe primul loc cu 75 de mame minore și este urmat de Dolj (41), Bacău (39) și Bihor (37), arată datele INS transmise pentru Știrile ProTV.

În timpul sarcinii, unele fete erau înscrise în sistemul de învățământ, potrivit datelor INS. Dintr-un total de 7.120 de mame minore, 837 nu aveau școală, 2.356 aveau doar ciclul primar, 3.189 doar gimnaziul, 425 erau înscrise în învățământul profesional și doar 136 la liceu. De asemenea, și aici, Mureș se clasează pe primul loc cu 465 de tinere mame fără școală, fiind urmat de Sibiu cu 232 de mame, Prahova cu 183, Suceava cu 175 și Satu Mare cu 164.

Inegalitatea în politică ne trage în jos în UE

Un alt punct slab în România în ceea ce privește egalitatea de gen este lipsa de reprezentare a femeilor în politică. Raportul Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) arată că România ocupă penultimul loc privind puterea politică a femeilor.

Femeile care candidează sau se află în poziţii cu putere de decizie reală rămâne slabă: sub 20%. Din 466 de senatori și deputați, numai 87 sunt femei, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei.

Din cei peste 250.000 candidaţi înscrişi la alegerile locale din septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În schimb, la alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţi au fost femei, potrivit datelor Expert Forum,

În blocul comunitar sunt țări care stau mult mai bine la capitolul cote de gen. Spre exemplu, în Franța și Germania femeile și bărbații au un număr egal de locuri în politică. Din 2016, și Republica Moldova a introdus în lege obligația partidelor de a include pe listele de candidați ambele sexe în proporție de 40%.

Violența domestică, o problemă veche și nerezolvată

Poliția Română a publicat la finalul anului 2023 cifrele privind femeile care au fost victime ale violenței domestice. În primele 11 luni ale anului au fost raportate 97.840 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 46.363 în mediul urban şi 51.477 în mediul rural. 

Trebuie precizat că numărul acestor cazuri este mult mai mare în realitate, deoarece multe dintre ele nu sunt raportate instituțiilor și rămân în umbră dar la fel de reale și de dureroase pentru victime.

Numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 4,82%, faţă de primele 11 luni ale anului 2022, de la 50.531 la 52.969 de fapte. Poliţiştii au emis, în perioada menţionată, 12.033 de ordine de protecţie provizorii, 4.962 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată.

Dacă ne uităm la fapte, cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au: „lovirea sau alte violenţe” - 62% (32.737 fapte); „ameninţarea” - 12% (6.408 fapte); „abandonul de familie” - 9% (4.703 fapte); „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie” - 7% (3.899 de fapte) și „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu” - 1% (789 de fapte), acestea împreună reprezentând 95% din total.

Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 9.951 sunt bărbaţi, 37.408 sunt femei, iar 8.070 sunt minori. Cu toate că numărul victimelor este unul ridicat, centrele la care pot merge femeile pentru a scăpa de agresor sunt cu mult mai puține, respectiv 152. 

Lista completă a centrelor poate fi văzută AICI.