Permisele de ședere, obținute cu greu de străinii care muncesc în România. Pot lucra luni întregi fără asigurare medicală

Însă, pentru străini permisele de ședere se eliberează foarte greu, spun angajatorii, așa că luni bune ei nu au asigurare medicală și nici cont bancar, luni de zile.

Nu pot trimite bani rudelor și nici nu pot fi legitimați de autorități. Inspectoratul pentru Imigrări răspunde că termenele legale sunt respectate, iar angajatorii ar trebui să fie mai atenți când depun actele.

Tashi e din Nepal și lucrează în România de 6 ani. Atunci, obţinerea actelor dura o lună pentru angajaţii din afara Uniunii europene. Acum însă a crescut odată cu numărul celor care vin să muncească. Iar întârzierea îi afectează şi pe ei, şi pe patroni.

Tashi Sherpa, angajat: „Când am venit aici prima dată în România nu puteam să fac nimic pentru că nu aveam permisul de ședere. Nu puteam să trimit bani și nu puteam să merg nicăieri să vizitez pentru că se putea întâmpla ceva și să ne verifice poliția și să avem probleme.”

Muncitorii din afara Uniunii Europene își pot depune actele pentru permisul de ședere doar în momentul în care ajung în România. Durează aproximativ 6 luni până când obțin documentul. În acest timp nu au asigurare medicală și nu-și pot deschide nici cont bancar și nu pot trimite bani acasă familiilor

Doar în luna septembrie, polițiștii de Imigrări au emis, la nivel național, peste 7000 de permise de ședere. Cererea e tot mai mare, însă documentele vin foarte greu, spun angajatorii.

Oana Popoviciu are un restaurant unde lucrează 10 angajaţi din afara Uniunii. Nu le poate face asigurare medicală până când nu obţin permisul de şedere.

Oana Popoviciu, angajator: „Încep să se întrebe cum trimitem bani. Și atunci apelează la colegi, la colegi de-ai lor sau din breaslă lor. Dacă are o chestiune de sănătate mergem în privat, dacă angajatorul este binevoitor să îi plătească, o poate face, el cu siguranță nu-și va permite mare lucru în privat, dar dacă e vorba de situații grave, sunt practic ai nimănui, nimeni nu poate să asigure pentru ei sume atât de mari.”

Corina Constantin, patronatul importatorilor de forță de muncă: „Soluția ar fi facilitarea accesului la CNP încă de la intrarea în țară. Din punctul meu de vedere, la intrarea în țară a cetățeanului străin să i se aloce un CNP din momentul în care i se întocmește contractul de muncă”

Termenul prevăzut de lege este de 30 de zile de la data depunerii documentației complete la ghișeu, lucru pe care îl respectăm. Există o confuzie între încărcarea documentelor pe portal în vederea programării și depunerea propriu zisă a documentelor la ghișeele instituției noastre.

Aproape 16 mii de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare au fost înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări doar luna trecută.