Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, “nu mai deține puterea absolută în țară”, iar dacă poporul va vota pentru un președinte mai moderat, acesta va fi obligat să accepte rezultatul votului.
Declarația a fost făcută, pentru Știrile PRO TV, de Ioana Constantin-Bercean, expert în Relații Internaționale, cu studii aprofundate în problematica Orientului Mijlociu și, în special, a Iranului.
Alegerile anticipate din Iran ar urma să aibă loc în cel mult 50 de zile, după tragicul accident de elicopter în care președintele Ebrahim Raisi și-a pierdut viața.
Totuși, apreciază ea, șansele ca opoziția să reușească să promoveze cu succes la conducerea țării un lider moderat sunt destul de reduse, dat fiind termenul foarte scurt în care vor fi organizate alegerile.
Un posibil candidat cu șanse reale ar fi actualul președinte al Parlamentului și fost primar al Teheranului, Mohammad Bagher Ghalibaf.
"Autoritatea lui Ali Khamenei a fost știrbită"
Cosmin Stan: Ce credeți că se va întâmpla în continuare? Care este scenariul cel mai probabil, să-i spunem?
Ioana Constantin-Bercean: Cred că, pe termen scurt, nu putem vorbi de o schimbare majoră. Există și posibilitatea ca să vedem în stradă niște mișcări, hai să spunem semi, sau pseudo-revoluție. Este foarte greu de vorbit acum de o revoluție, pentru că sistemul controlează foarte bine tot ce se întâmplă.
Populația cred că va ieși la vot. Dacă, cumva, pe această viitoare viitoare listă de candidaturi se va regăsi, din întâmplare - sau din vreo schimbare, sau poate din cauza timpului foarte scurt -, un personaj mai moderat, atunci populația s-ar putea să iasă la vot, la fel cum a făcut-o și în anii 90, când l-au ales pe Muhammad Khatami, care a fost o "lebădă neagră" pentru regimul de la acea vreme. Există și această posibilitate, dar este destul de redusă.
În schimb, cele mai mari șanse sunt să existe o continuitate a fostei administrații prezidențiale, pentru că vicepreședintele, de fapt, face parte din aceeași clasă conservatoare.
Cosmin Stan: Dar va permite liderul suprem (Ali Khamenei) un astfel de shift, o astfel de schimbare de direcție?
Ioana Constantin-Bercean: Liderul suprem nu mai are - și vreau să menționez acest lucru, pentru că știu că se vehiculează foarte mult puterea aceasta absolută pe care actualul lider suprem o are - Ali Khamenei nu mai deține acea putere pe care o deținea la începutul anilor 90, sau chiar la începutul anilor 2000. Autoritatea sa a fost știrbită pe rând de (Ali Akbar) Rafsanjani, de Qasem Soleimani, de Hassan Rohani. (n.r. - foști președinți sau lideri militari din Iran).
Deci au fost niște figuri proeminente politice sau militare care, sub o formă sau alta, au luat anumite decizii care au venit pe contrasens cu cele ale liderului suprem. Dar în același timp (...) au fost destul de persuasive în a-l convinge pe Ali Khamenei că aceea este calea de urmat. (...)
Noi nu putem acum, desigur, că nu avem un glob de cristal, să zicem exact ce se va întâmpla, dar evaluarea mea este că, dacă un lider moderat va apărea pe acea listă (de candidați) și populația va ieși la vot și îl vor vota, atunci (Khamenei) va trebui să accepte acel rezultat. Dar șansele, deocamdată, sunt destul de reduse, pentru că acea clasă politică moderată - sau reformistă - este foarte marginalizată, și îi va fi foarte greu să se regrupeze în 50 de zile.”
“Între SUA și Iran există comunicare. Ei vorbesc,chiar foarte des”
Ioana Constantin-Bercean a ținut să demonteze mitul potrivit căruia Statele Unite și Iranul „nu își vorbesc”, chiar dacă nu întrețin relații diplomatice, de zeci de ani:
“Un anume soi de comunicare întotdeauna a existat între Statele Unite și Iran. Trebuie să ieșim din paradigma aceasta orientalistă și să credem că oamenii aceștia nu vorbesc. Ei vorbesc. Vorbesc chiar foarte des, prin intermediul Omanului, prin intermediul Ambasadei Elveției, a Cehiei (...)”
Pe de altă parte, Ioana Constantin-Bercean consideră că, economia Iranului, supusă în mod constant sancțiunilor încă de la Revoluția islamică din 1979, este “într-o asemenea stare de regres și deteriorare, încât va avea nevoie de cel puțin 10-15 ani pentru a ajunge un nivel (de trai) decent”.
Interviul integral poate fi urmărit în video de mai sus.
 (1).webp)
