Ce este și când va trece România la economia circulară. “Cea mai mare provocare este voința politică”

“Aceasta este cea mai mare provocare”, spune Luminița Roșca, Director General al Stratos, o companie de consultanță de mediu care a contribuit la elaborarea strategiei naționale în domeniu.

Economia circulară presupune, printre altele, reutilizarea energiei rezultate din folosirea resurselor primare, reciclarea produselor și a materialelor, precum și reducerea dependenței de materiile prime. Uniunea Europeană își propune să ajungă la o economie complet circulară, până în 2050.

Invitată la emisiunea Pro Verde, prezentată de Teodora Ghenciu, Luminița Roșca a amintit că și în România, planurile de a trece la economia de tip circular “nu sunt niște chestii absurde sau visătoare”, ci au termene clare de implementare, aprobate de Guvern.

Luminița Roșca: “Evident, nu vorbim în economia circulară doar despre cum să eficientizăm consumul de resurse și să reducem deșeurile. Este o rețea întreagă de strategii și principii. Vorbim foarte mult despre inovație, despre digitalizare, despre Internet of Things, vorbim despre soluții bazate pe natură, în special în agricultură, vorbim despre schemele de răspundere extinsă a producătorului, vorbim inclusiv despre proiecte sau programe cum ar fi sistemul de garanție-returnare, care o să apară în curând și în România.”

Trecerea la economia circulară este inevitabilă, pe termen lung. Ce schimbări va aduce pentru companii

Luminița Roșca amintește că presiunea din partea societății crește constant asupra companiilor, determinându-le să-și ajusteze modelul de business, pentru a răspunde, în cele din urmă, nevoilor economiei circulare.

Ea admite că trecerea la un model economic circular poate presupune unele costuri pentru companii, însă amintește că există mai multe surse de a face rost de bani, inclusiv din fonduri europene și prin PNRR.

Luminița Roșca: “Presiunea societății este foarte mare. Presiunea investitorilor este foarte mare. Da, companiile de investiții, fondurile de investiții, băncile încep să fie din ce în ce mai calate pe zona aceasta.

Este clar că toate aceste lucruri au venit și după Acordul de la Paris din 2015, când companii mari -și statele membre - au semnat acest acord. Și toate lucrurile acestea, evident că vin și către companiile mai micuțe.

Cumva, furnizorii acestor companii mari trebuie să joace după aceste reguli, cred că trebuie să fie o contribuție comună, și se vor vedea efectele acestei economii circulare, ale acestui nou model de economie, în momentul în care toată lumea va contribui. Pentru că nu vom putea unii fără alții. (…)

De fapt, planeta va trăi bine mersi și fără noi. Evorba de noi, și de a trăi noi mai bine, de a trăi într-un mediu mai puțin poluat, și de a reduce și costurile.

Risipa alimentară, de exemplu. 42% din deșeurile alimentare care sunt aruncate provin din gospodării. Asta înseamnă 2500-3000 euro, conform unor statistici, pe an. (Bani) aruncați, dar care pot fi salvați, într-o familie. Asta înseamnă o vacanță, de ce nu?”

“Cea mai mare provocare pentru ca România să treacă la o economie circulară este voința politică”

Strategia de economie circulară a României prevede ținte clare în acest sens, trasate la nivel european.

Sunt vizate șapte sectoare cheie, care au cel mai mare potențial de “circularitate” și au o pondere importantă în PIB. Printre acestea se află industria alimentară, cea auto, industria de echipamente și sectorul construcțiilor.

Luminița Roșca spune că planul – adoptat deja de Guvern – presupune, printre altele, achiziții „verzi”, digitalizare, dar și recalificarea și reformarea specialiștilor.

„Cea mai mare provocare este voința politică. Asta este și ce am identificat noi ca și risc”, spune ea.

Teodora Ghenciu: Deci nu e nimic obligatoriu încă, toate acestea sunt la stadiul de propuneri...

Luminița Roșca: “Ba da, sunt. Atâta timp cât acest plan a fost validat de Guvernul României, a fost transpus într-o hotărâre de Guvern, a fostpublicat în Monitorul Oficial, și afost validat de ministere (...), acest plan este un plan obligatoriu.

Mai mult de atât, multe dintre aceste acțiuni sunt jaloane în PNRR, cel puțin pe zona de deșeuri, unde toate acțiunile trebuie îndeplinite până în 2026. Și cum spuneam, nu sunt niște chestii absurde, nu sunt niște chestii visătoare.”

Ce este economia circulară și ce schimbări presupune

Potrivit Parlamentului European, economia circulară este un model de producție și consum care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil. Astfel, se prelungește ciclul de viață al produselor.

În practică, presupune reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul ciclului său de viață, materialele din care este fabricat sunt păstrate în economie pe cât de mult posibil prin reciclare. Ele pot fi utilizate în producție încă o dată și încă o dată, creând și mai multă valoare adăugată.

Este o abordare care diferă radical de modelul economic tradițional, linear, bazat pe principiul „folosim-producem-consumăm-aruncăm”. Acest model tradițional se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine și ușor accesibile.

Tot în acest model se înscrie și uzura morală programată, produsele fiind astfel concepute încât să aibă o durată de viață limitată, pentru a încuraja consumatorii să cumpere din nou. Parlamentul European a pledat pentru măsuri care să combată această practică.