Ce au scos din pământ arheologii, în Sfântu Gheorghe, după ani de cercetări. FOTO

Descoperire în Sfântu Gheorghe
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

O echipă de specialişti de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, care a efectuat în ultimii ani cercetări arheologice în zona nord-estică a municipiului, a descoperit noi artefacte datând din perioada dacică.

Printre acestea se numără vase ceramice, precum şi scheletul unui copil şi al mai multor animale.

"În partea de nord a municipiului Sfântu Gheorghe, adiacent cursului râului Olt, arheologii de la Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni au realizat în ultimii ani mai multe cercetări în cadrul unor proiecte edilitare şi de infrastructură care au transformat profund această parte a oraşului. Aceste noi cercetări au condus la descoperiri de obiecte şi peisaje arheologice remarcabile, reprezentative pentru mai multe perioade din preistorie şi până în perioada medievală. Între acestea, se remarcă vasele ceramice, întregi sau fragmente, însoţite şi de alte obiecte şi de urme ale unor activităţi pe care nu le înţelegem în totalitate, din perioada dacică. Aceste obiecte au fost depuse în gropi cilindrice sau în formă de sac, cu gura mai îngustă şi baza lărgită. Într-una dintre aceste gropi a fost depus un schelet de copil, iar în alte două gropi au fost depuşi doi purcei. În sfârşit, în noile cercetări a mai fost descoperit un cal depus într-o groapă puţin adâncă", se arată într-un material postat, miercuri, pe pagina de Facebook a muzeului.

Potrivit sursei citate, de-a lungul timpului, în cadrul sitului arheologic cunoscut sub numele Sfântu Gheorghe Bedehaza, situat pe malul stâng al Oltului, în dreptul podului de cale ferată dintre Ghidfalău şi oraş, au mai fost făcute descoperiri de acest fel din perioada dacică, dar şi din alte epoci.

Citește și
copil pe telefon
INSP avertizează părinții: Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor afectează sănătatea copiilor. Semnele de suprasolicitare

"Situl de la Bedehaza a fost descoperit în anul 1912, cel mai probabil cu ocazia unor lucrări de reamenajare a căii ferate Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc (acum, parte a magistralei CFR 400). În săpăturile din anii 1912-1914 conduse de către Fr. Laszlo au fost cercetate 38 de gropi, materialului descoperit în acestea fiind atribuit perioadei dacice. Săpăturile au fost reluate în anii 1949-1950 de un colectiv condus de către M. Macrea, între obiectivele declarate atunci fiind şi cercetarea unei posibile ocupări a sitului de către slavi. Cele mai multe dintre descoperiri sunt din perioada dacică, cel mai des discutat în literatura de specialitate fiind un depozit de vase întregi, dar şi din neolitic, epoca bronzului, perioada post-romană şi medievală. Tot în anii 1949-1950 au mai fost cercetate o serie de gropi, majoritatea din perioada dacică, în zona străzii Epresteto, nu departe de Gara de la Sfântu Gheorghe. Încă de atunci au fost remarcate asemănările dintre aceste gropi şi peisajul arheologic cunoscut la Bedehaza (...) În rezumat, în această primă perioadă a cercetărilor au fost descoperite structuri, majoritatea adâncite (interpretate drept gropi cu depuneri, unele dintre acestea cu schelete de copii, locuinţe, vetre şi alte instalaţii de foc) şi materiale arheologice reprezentative pentru perioada neolitică (c. Criş), epoca bronzului (c. Wietenberg), perioada dacică, perioada post romană şi perioada medievală", se mai arată în materialul citat.

Reprezentanţii muzeului au menţionat că zona a constituit, de asemenea, subiectul unui proiect de cercetare arheologică preventivă, realizat de către un colectiv de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti, în contextul construirii noii şosele ocolitoare a municipiului Sfântu Gheorghe, inaugurată în urmă cu câteva luni, cu acest prilej fiind dezvelite şi cercetate numeroase gropi cu depuneri de vase din perioadele dacică şi medievală.

"O serie de cercetări arheologice recente, din 2023 şi 2024, realizate cu prilejul regularizării pârâului Arcuş, au arătat că acest tip de gropi cu depuneri din perioada dacică se găsesc şi pe partea stângă a râului Olt. Pentru moment, sectorul aflat în dreptul pârâului Arcuş, pe malul sudic al acestuia, şi care continuă pe sub terenurile de antrenament de la Arena Sepsi, a fost definit ca un sit nou, dar nu este exclus ca cercetările arheologice viitoare să arate că şi zona Sepsi Arena poate fi considerată parte a marelui sit arheologic de la Bedehaza. Descoperirile din perioada dacică din această parte a oraşului sunt completate şi de tezaurul monetar care a fost găsit în anul 1985 la vest de şoseaua care merge către Miercurea Ciuc (DN12). Acest tezaur este compus din 208 drahme bătute la Dyrrachium, 3 tetradrahme thasiene şi 50 denari romani republicani. Moneda cea mai recentă este un denar emis de L. Furius Cn. F. Brocchus şi datează din 63 a.Chr. Probabil că tezaurul a fost îngropat la scurtă vreme după această dată", au precizat reprezentanţii instituţiei.

Colectivul de cercetare de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni care a participat la noile descoperiri arheologice din perioada dacică din partea de Nord şi de Nord-Est a municipiului Sfântu-Gheorghe este format din Dan Ştefan, Puskas Jozsef, Bordi Zsigmond Lorand, Paula Mazăre, Dan Buzea, Iuliana Bartok şi Maria-Magdalena Ştefan.

Articol recomandat de sport.ro
Darya Zheleznyakova trăiește departe de Rusia. Cu ce se mai ocupă ”femeia de fier” din UFC
Darya Zheleznyakova trăiește departe de Rusia. Cu ce se mai ocupă ”femeia de fier” din UFC
Citește și...
INSP avertizează părinții: Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor afectează sănătatea copiilor. Semnele de suprasolicitare
INSP avertizează părinții: Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor afectează sănătatea copiilor. Semnele de suprasolicitare

Institutul Național de Sănătate Publică, prin campania „Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!”, explică celor mici semnele care arată că au petrecut prea mult timp în fața ecranelor.

Jandarmeria Capitalei: spray iritant-lacrimogen folosit pentru detensionarea incidentelor din Piața Victoriei
Jandarmeria Capitalei: spray iritant-lacrimogen folosit pentru detensionarea incidentelor din Piața Victoriei

Jandarmeria Capitalei informează că au fost folosite pulverizatoarele de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă pentru detensionarea unora dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei, care au aruncat cu recipiente din plastic şi bulgări de zăpadă. 

O nouă avarie la reţeaua primară de termoficare a lăsat din nou municipiul Craiova fără căldură
O nouă avarie la reţeaua primară de termoficare a lăsat din nou municipiul Craiova fără căldură

Locuitorii municipiului Craiova au rămas, joi, din nou fără căldură pentru cel puţin 24 de ore, după ce a apărut o nouă avarie pe reţeaua primară de termoficare a oraşului în zona centrală - zona Hotel Ramada.

Recomandări
Război pe pensiile magistraților: Înalta Curte trimite la CCR o expertiză care contestă legea Guvernului Bolojan
Război pe pensiile magistraților: Înalta Curte trimite la CCR o expertiză care contestă legea Guvernului Bolojan

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituţională concluziile unei "expertize independente" întocmite de un expert contabil autorizat. 

Liste publice cu românii datori la stat: proiect de lege pentru afișarea restanțierilor online
Liste publice cu românii datori la stat: proiect de lege pentru afișarea restanțierilor online

Autoritățile vor ca datoriile pe care românii le au la Fisc și la direcțiile de taxe locale să apară pe liste publice care pot fi accesate online.

A ajuns în România cârtița uriașă care va străpunge Carpații. Are dimensiunea unui teren de fotbal și va săpa 20 de m pe zi
A ajuns în România cârtița uriașă care va străpunge Carpații. Are dimensiunea unui teren de fotbal și va săpa 20 de m pe zi

În premieră pentru infrastructura din România, a ajuns la noi un utilaj uriaș care va fora prin munți, cu ajutorul unei tehnici noi, un tunel rutier de autostradă.