Scăldați în otravă. Levigatul, o fermentație a deșeurilor, băltește în natură în Dâmbovița, sub ochii autorităților

Galerie foto

Revoltător este că în unele locuri s-au luat milioane de euro, bani europeni, pentru construirea de gropi ecologice.

În realitate, banii pentru rezolvarea problemelor au dispărut, iar gropile au rămas surse de mizerie și poluare, un atentat la sănătatea oamenilor.

În Dambovita s-au înghițit milioane de euro ca problema deșeurilor să se rezolve - dar nu s-a întâmplat asta!

Statul nu este în stare să-și protejeze cetățenii de poluare. În România se află cele mai multe gropi de gunoi din Uniunea Europeană, iar asta ne-a adus și două procese de infringement.

Autoritățile sunt vinovate că nu au închis 31 de depozite de deșeuri, deși au avut la dispoziție și bani europeni pentru asta. Numai în exercițiul financiar trecut au fost aproape 320 de milioane de euro și daca am fi cerut, am fi primit mai mult.

Citește și

Cantitate „exorbitantă” de deşeuri, descoperită într-o fostă balastieră din Prahova. Sănătatea publică este în pericol

Foarte rău este că avem și zone care pe hârtie apar curate, dar care sunt adevărate bombe ecologice. Inamicul sănătății este în aer și apă, iar analizele în zonele de risc dau rezultate îngrijorătoare. Comunități întregi trăiesc în pericol, iar decidentii sunt depășiți de situație.

În 2011, Uniunea Europeana a dat, pentru județul Dâmbovița, 26 de milioane de euro, iar Consiliul Județean ar fi trebuit să construiască acolo două depozite ecologice de gunoi: la Titu și Aninoasa.

Horia Marin, jurnalist în Dâmbovița: ”A presupus ecologizarea cu fonduri europene, prin programul ISPA, aducerea la standard minime de depozitare a deșeurilor. Din fața camerei se poate vedea cu ochiul liber cât de ecologice sunt. Păcat că nu putem să captăm și mirosul pe camera de filmat, în momentul de față."

Banii europeni au fost dați tocmai pentru ca, și în acest județ, autoritățile să rezolve problemele de mediu. Vechile gropi de gunoi să fie închise, iar cele două – noi construite - să nu mai polueze.

Atât la Titu, cât și la Aninoasa însă, levigatul - o zeamă otrăvitoare, rezultată în urma fermentației deșeurilor, se scurge de la groapă în pământ. Băltește de ani de zile în natură și a format deja adevărate lacuri.

Vlad Drugă este șef al Gărzii de Mediu Dâmbovița: ”Păi... se întâmplă... Nu este normal, ideal ar fi să fie colectat perfect, dar având în vedere că e groapă de gunoi, e levigat care nu se poate fără el..."

Că nu se poate fără el este adevărat doar până la un punct - și anume acela în care acest lichid otrăvitor ar fi trebuit împiedicat să ajungă în natură. De-a lungul timpului, Garda de Mediu ar fi trebuit să supravegheze lucrările și să nu permită un asemenea dezastru ecologic.

De la bun început, ambele depozite ar fi trebuit să fie dotate cu sisteme de captare a gazului ce rezultă în urma fermentării gunoiului. Este dăunător pentru sănătate când ajunge în aer. Trebuia să existe și membrane protectoare, care să nu permită scurgerea mizeriilor nocive în sol.

De jur împrejur să existe un sistem bine pus la punct de șanțuri, care să conducă lichidul într-o stație specială de tratare, iar la final să iasă apa curată, care să nu infecteze solul și pânza freatică.

Exact pentru astfel de probleme de mediu nerezolvate am ajuns de două ori în fata Curții Europene de Justiție, iar în decembrie ne așteptăm condamnarea.

Autoritățile nu au reușit să închidă și să ecologizeze 31 de depozite de gunoi, din 101 – cate au fost în total pe listă. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, cunoaște foarte bine acest lucru, însă acum este tardiv să mai facem ceva. Vor veni sancțiunile.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet: ”Vom avea de plătit sume de bani aferente fiecărei zi de întârziere de la data la care trebuia să asigurăm ecologizarea acelor depozite și până la data la care vom închide și ultimul depozit. Nu putem decât să căutăm resurse financiare. În lipsa unui sprijin din fonduri europene, statului român îi va fi foarte greu să acopere toate aceste costuri sau o va face cu niște măsuri care vor diminua sumele aferente altor investiții, ceea ce ar fi păcat!

La Titu, grav este că prima unitate a depozitului, autorizată încă din 2011, s-a umplut! Iar din 2018, deșeurile n-au mai putut fi depozitate acolo. Și, teoretic, prima unitate a fost închisă. Pentru a doua, Agenția pentru Protecția Mediul Dâmbovița nu a mai dat acord de mediu.

Laura Briceag, Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița: ”Am respins solicitarea, deoarece lucrările erau demarate, iar legea zice clar că este interzis să mai continum procedura.”

Și, totuși, sute de mii de tone de deșeuri au fost depozitate acolo. Timp de 4 ani. Și nicio instituție de control nu a reușit să oprească asta. Acum, la fața locului este un munte de gunoi…, fară ca autoritățile să fi înțeles impactul asupra mediului și a sănătății oamenilor. Chiar și șeful Gărzii de Mediu recunoaște că, la Titu, s-a comis o infracțiune.

Reporter: Din punctul dvs. de vedere, este o depozitare ilegală pe celula 2 sau nu? Vlad Drugă, șel al Gărzii de Mediu Dâmbovița: ”Nu e din punctul meu de vedere, ci din punct de vedere legal. Atât timp cât nu este o autorizație de mediu, este o depozitare ilegală."

Patron a fost aici Vasile Bărbulescu. Acum 12 ani, a preluat de la Consiliul Județean administrarea ambelor depozite de deșeuri din Dâmbovița. Astăzi, firma este în insolvență. A fost surprins în aceste imagini de un activist, bătut de un muncitor de la groapa, când a vrut să vadă ce se întâmplă pe unul din depozitele de deșeuri.

În 4 ani, Garda de Mediu a dispus de trei ori închiderea activității la groapa de la Titu. Și a sancționat firma lui Bărbulescu de 10 ori. Valoarea amenzilor s-a ridicat la 111.400 de euro. Cam cât costă o garsonieră într-o zonă bună din București.

Fostul președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, actualul secretar general adjunct al Guvernului, neagă orice relație neprincipiala cu firma lui Bărbulescu.

Senatorul Dragoș Popescu, membru în comisia de mediu, a sesizat de mai multe ori problemele de la gropile de gunoi din Dâmbovița.

Legea i-a permis lui Vasile Bărbulescu să conteste toate cele 3 decizii de închidere pe care le-a dat Garda de Mediu.

Am cerut un punct de vedere și actualului președinte al Consiliul Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan: ”Eu am treabă astăzi. Nu sunt în Târgoviște. O să vorbim...Când o să am timp... ”.

În toți acești ani, la Titu, gunoiul a fost adus de doua firme: Supercom și IGO Dâmbovița.

Dragoș Popescu a filmat mașinile ambelor societăți când aduceau deșeurile la Titu și depozitau exact pe platforma neautorizată. De fiecare dată a chemat și Poliția la fața locului. Din vară, când a sesizat fapta și până acum, nu a primit niciun răspuns despre concluziile cercetării de la Poliție.

Supercom este înființată și administrată de fostul senator PSD, Ilie Ciuclea. Iar IGO este firma de salubritate, al carei acționar majoritar este tocmai tatăl actualului sef al Gărzii de Mediu de Dâmbovița, Mihail Drugă. Și acesta a condus în 2008 Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița. În 4 ani, cât muntele de gunoi s-a ridicat la Titu, pe o platforma neautorizată, niciuna din societăți nu a fost sancționată de Garda de Mediu.

Seful Gărzii de Mediu ne-a explicat de ce nu au fost luate masuri și împotriva firmelor, ci doar împotriva patronului depozitului de deșeuri. Adică a lui Vasile Bărbulescu: ”Ele au depozitat către operatorul respectiv. Operatorul unde a dus deșeul este problema lui. Tocmai pentru aia a fost sancționat. Consider că este responsabilitatea operatorului!"

Am cerut un punct de vedere oficial de la ambele societăți, de ce au acceptat să depoziteze deșeurile într-un loc neautorizat. Niciuna din societăți nu ne-a răspuns la solicitare.

După ce în septembrie depozitul de deșeuri de la Titu s-a închis oficial, gunoiul ajunge la Aninoasa. Și acolo sunt mari probleme.

Oamenii din zona se plâng, dar autoritățile par insensibile.