Pungile subțiri de plastic vor fi scoase de pe piață. Care sunt noile reguli europene pentru reducerea deșeurilor
Celebra pungă cu pungi a românilor devine din ce în ce mai mică. Ne înecăm în deșeuri, așa că Parlamentul European a adoptat noi reguli pentru ambalaje.
Avem o cotă anuală de 40 de sacoșe de plastic, pungile foarte subțiri vor fi scoase de pe piață, iar din hoteluri dispar sticluțele de șampon.
În plus, producătorii sunt obligați să elimine din compoziția ambalajelor substanțele chimice, care, conform studiilor, au fost asociate cu un risc crescut de cancer, leziuni hepatice sau boli tiroidiene.
Ambalajele inutile vor fi interzise. Am comandat câteva produse cosmetice, dar comerciantul a ales să le ambaleze exagerat.
Alin Mituta, europarlamentar: „Dacă produsul are o anumită masă sau un anumit volum trebuie că ambalajul să respecte acest volum și această masă.”
Pe piață există deja variante prietenoase cu natura care pot înlocui cu succes cutiile și pungile clasice. Cum sunt, de exemplu, plicurile returnabile.
Ana Voicu, proprietarul unei firme de produse pentru copii: „Consumatorul trebuie doar să scoată produsele din pungă și să predea punga înapoi curierului.”
Vânzarea pungilor subțiri va fi interzisă. Sunt permise doar în cazul alimentelor vrac.
Folia de ambalare pentru valize și genti din aeroporturi va dispărea. În hoteluri, nu vom mai găsi șampon sau gel de duș în recipiente mici.
Tehnologia a evoluat atât de mult încât astfel de pungi pe care le găsim împrăștiate peste tot în natură și care fac rău mediului pot fi transformate în combustibil lichid.
Practic, aceste pungi sunt expuse unei temperaturi de peste 400 de grade Celsius, în lipsa aerului, ca să nu ia foc, și ajung într-un final să arate ca un lichid prelucrat într-o rafinărie, care poate ajunge să fie transformat în combustibil auto.
Totodată în restaurante ar trebui să mergem cu propriul recipient, și, în schimb să primim o reducere dacă nu mâncam acolo. Așa cum se întâmplă deja în unele cafenele. Sunt totuși și câteva derogări temporare, pentru ambalajele de ceară și din lemn, ca în cazul brânzei Camembert.
Adina Huma, co-fondatorul unui start-up de ambalaje returnabile: „Ambalajele la o singură utilizare sunt în continuare foarte ieftine. De obicei, în sustenabilitate toată lumea e de acord cu principiile, întrebarea e cine plătește.”
În producția ambalajelor vor fi interzise substanțele chimice care au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân, de rinichi, testicular, boli tiroidiene și diabet. Cum este de exemplu, bisfenolul prezent inclusiv în peturi.
Ioan Călinescu, profesor al Facultății de Inginerie Chimică și Biotehologii: „Îl putem găși în rășinile care acoperă suprafețele metalice ale dozelor de băuturi sau ale conservelor metalice în care se păstrează alimente. E bine să evităm încălzirea în astfel de ambalaje, să evităm păstrarea pe timp îndelungat în astfel de ambalaje.”
În Uniunea Europeană, ambalajele reprezintă o piață de 350 de miliarde de euro, așa că noile reguli au fost discutate aprins în Parlamentul European.
Noul regulament are ca principal scop reducerea deșeurilor de ambalaje.
La nivelul Uniunii Europene, vorbim de peste 80 de milioane de tone anual. Adică, peste 3,2 milioane de tiruri încărcate la maxim.Cam șapte tiruri pentru fiecare cetățean european.
Dacă nu se iau masuri, mai adaugăm încă unul până în 2030. Urmează discuțiile cu miniștri de resort din țările membre, și după ce se ajunge la un acord final, regulamentul va fi publicat și va trebuie aplicat obligatoriu în fiecare stat al Uniunii Europene.
Etichete: ambalaje, Comisia Europeana, deseuri, myimpact, romania,
Dată publicare:
