Populaţia şcolară din sistemul naţional este în scădere. 3,466 milioane elevi şi studenţi înregistrați în promoția 2023/2024
Cele mai atractive specializări din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept.
Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 persoane la un cadru didactic, mai arată datele INS.
„Ȋn anul şcolar/universitar 2023-2024, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.466.500 elevi şi studenţi, în scădere cu 6.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent ȋn învăţământul liceal şi învăţământul superior (fiecare cu +1,1%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2022-2023 a fost 505.000 elevi şi studenţi, în creştere cu 0,3% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent”, arată datele INS.
În anul şcolar/universitar 2023-2024, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,4%) şi în educaţia timpurie (15,8%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost eleviişi studenţii de sex feminin şi 73% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal şi respectiv învăţământul superior sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+6.700 elevi, respectiv +5.900 studenţi/cursanţi). În învăţământul postliceal au fost înscrişi 82.600 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,4%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel profesional au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2023-2024 faţă de cel anterior (-9.500, respectiv -4.200). Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (46,1%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2023-2024 au fost înscrişi în învăţământul superior 544.600 studenţi, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,7% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,7% din totalul studenţilor). Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2023-2024 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,2%), liceal (20,7%), respectiv educaţia timpurie (18,4%). În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2023-2024 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.000 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (530.500 persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,6%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (fiecare având ponderea de 1,7%). În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,5%).
Personalul didactic în anul şcolar/universitar 2023-2024
În anul şcolar/universitar 2023-2024, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 245.000 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 persoane la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (83%), cât şi pe nivelurile: educaţia timpurie (99,7%), învăţământul primar şi gimnazial (82,1%), postliceal (79,1%), liceal (72,9%) şi profesional (67,3%).
Absolvenţii anului şcolar/universitar 2022-2023
În anul şcolar/universitar 2022-2023 au absolvit 505.000 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.900, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenţilor, 83,4% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit învăţământul gimnazial 175.900 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale.
În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,9% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,4%, respectiv 52,9%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit 143.400 elevi, mai puţin cu 1,9% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă – program de zi (86,6%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (53,4% din totalul absolvenţilor), 36,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,8% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 131.300 absolvenţi, din care 117.000 proveniţi din promoţia anului 2023 (89,1%). Au fost declarate reuşite 101.300 persoane (77,2%), din care 96.000 persoane (82,1%) din promoţia anului 2023.
Ȋn învăţământul profesional au absolvit 28.700 elevi, din care 97,6% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. Ȋn învăţământul postliceal au absolvit 30.500 elevi, din care 59,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 126,5 mii studenţi. Studentele au reprezentat 59,4% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12%).
Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2022/2023 următoarele valori: 1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1,2% în învăţământul gimnazial.
În anul 2021, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (95,5%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,1%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,9%).
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS)
Dată publicare: 20-06-2024 11:11