Strugurii de masă vor ajunge în piețe cât de curând. Care sunt cele mai căutate soiuri

Din păcate, mâncăm struguri autohtoni doar 3 luni pe an pentru că puţini viticultori reuşesc să-i păstreze peste iarnă. Drept urmare în decembrie cumpărăm soiuri aduse din Republia Moldova, Italia şi Spania.

Pe dealurile scăldate de soare din podişul Transilvaniei strugurii româneşti de masă sunt gata de cules. La Blaj, la staţiunea de cercetare sunt 8 soiuri româneşti, dintre care 7 sunt obţinute acolo. Primul care se coace este Napoca - cu bob mare şi aromă de zmeură.

Liliana Tomoiaga – director Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Vinificaţie şi Viticultura Blaj: "Urmează soiul Someșan, Timpuriu de Cluj, Astra, Rubin de Cluj. Ne aşteptăm pentru zona noastră a Transilvaniei la 8000 de kg la hectar".

Printre soiurile foarte populare la noi se număra Hamburg şi Coarna. Acesta din urmă este de origine orientală are bob lunguieţ şi este cultivat mai ales în sudul Moldovei, în Muntenia şi Oltenia. Acest bărbat din Bistriţa se laudă în schimb cu un Muscat Ottonel care poate fi mâncat ca atare, dar este transformat şi în vin.

Viluț Mureșan - proprietar fermă viticolă: "Anul trecut au fost foarte căutaţi. Am vândut la multe magazine din oraş, la en-gross". În cazul strugurlor din soiul Victoria, un singur ciorchine poate să cântărească un 1 kg.

Deşi sunt foarte buni strugurii româneşti se găsesc doar 3 luni pe an: în august, septembrie, şi ceva din octombrie. Consumul mediu estimat de INS în 2020 era de numai 3 kg pe an de persoană. Lucrurile ar putea să se îmbunătăţească dacă viticultorii ar reuşi să păstreze strugurii culeşi mai mult timp, în camere frigorifice speciale.

Culesul strugurilor de masă româneşti este abia la început. În pieţe vor costa iniţial în jur de 10 lei.