Speranța de viață în România, tot mai redusă. Mulți români au căzut pradă viciilor, în primul an al pandemiei
Your browser doesn't support HTML5 video.
Rezultatul: a scăzut și mai tare speranța de viață. Am ajuns să trăim cu aproape un an și jumătate mai puțin, în timp ce, în medie, ceilalți europeni au pierdut doar șapte luni. Asta, în mare parte, pentru că multi fumează și beau fără măsura. Datele apar într-un raport al Comisiei Europene privind starea de sănătate, care ne plasează pe penultimul loc în Uniune.
Clienții unui birt din Timișoara au mărturisit că se opresc mai mereu pentru un pahar, în drum spre casă, după ce pleacă de la serviciu.
Client: Ca un personaj de la țară o bere, o cafea, o răchie totul. Reporter: Și consumați des? Client: Nu des dar, așa, temporar.
Un obicei pe care îl avem tot mai des, potrivit statisticilor. Vicii precum fumatul și alcoolul, împreună cu alimentația nesănătoasă și sedentarismul, ne-au făcut să pierdem 1,4 ani din viață, în 2020, comparativ cu 2019, arată raportul Comisiei Europene.
Astfel, speranța de viață a unui român care s-a născut în 2020 este de 74,2 ani, în timp ce în cazul locuitorilor din țărilor nordice, de exemplu, depășește 83. De altfel, doar bulgarii ne-au depășit în acest clasament, cu o speranță de viață de doar 73,6 ani.
Bogdan Nadolu este sociolog și spune că am ajuns în acest punct și pentru că suntem nepăsători și nu ne ferim de factorii care ne afectează negativ viața.
Bogdan Nadolu, sociolog: „Așa cum nu ne pasă de viața politică, nu ne pasă nici de stilul nostru de viață și toate aceste elemente legate de mediu, de un trai sănătos, de a ne feri de vicii, de alimente nesănătoase”.
Dar și mediul în care trăim ne poate influența.
Gabriela Zarie, psiholog: „Depinde de tradiția locului în care trăiesc oamenii un anumit mod de viață, poate mai inactiv, poate mai predispus spre conduite care implică risc pentru sănătate cum ar fi abuzurile de orice fel, în primul rând de substanțe, de alcool, de nicotină”.
Pe de altă parte, femeile din România trăiesc cu opt ani mai mult decât bărbații, cel mai mare decalaj din Uniune, arată același raport.
Potrivit studiului, boala cardiacă ischemică a fost principala cauză de deces, în România, în 2018. Apare mai ales în cazul persoanelor care cosumă alcool, droguri, fumează sau au o dietă dezechilibrată.