Poziția AUR despre unirea României cu teritorii din Ucraina, în presa din Kiev: Ecoul idealurilor lui Putin și ale lui Orban

Claudiu Târziu, unul dintre liderii partidului de extremă dreapta din România, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), a spus că țara sa ar trebui să se "reunească" cu Moldova și cu regiunile de graniță cu Ucraina- Basarabia, Bucovina de Nord și Transcarpatia, scrie luni The Kyiv Independent.

Comentarii similare au fost făcute recent și de liderul maghiar de extremă dreapta Laszlo Toroczkai, care a spus că Ungaria ar trebui să revendice Oblastul Transcarpatic dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia, amintește publicația ucraineană.

„Nu vom fi cu adevărat suverani decât după ce vom restabili statul român în granițele sale naturale”, a spus Târziu în timpul unui discursului ținut la Iași, de Ziua Micii Uniri.

„Basarabia trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei... Transcarpatia, tot ce a fost și face parte din națiunea română trebuie să se întoarcă la granițele ei de stat", a continuat el.

Citește și

Volodomir Zelenski: Europa nu va putea ajuta Ucraina aşa cum a făcut-o până acum dacă SUA ar renunţa

Regiunea Transcarpatia este regiunea cea mai de sud-vest a Ucrainei, cu importante minorități etnice maghiare și române. Regiunea istorică a Bucovinei de Nord face parte din actuala regiune ucraineană Cernăuți, în timp ce Basarabia acoperă Moldova și părți din regiunile Cernăuți și Odesa. Ucraina găzduiește aproximativ 150.000 de etnici români.

„Obiectivul nostru este ca România să fie una dintre cele mai importante țări din lume”, a mai spus Târziu.

Partidul de opoziție AUR funcționează pe o platformă populistă de extremă-dreaptă, naționalismul și iredentismul românesc fiind componente comune ale retoricii sale.

Deși sondajele pentru alegerile parlamentare din România din 2024 arată că AUR concurează pentru locul doi cu partidul de guvernământ PNL, experții estimează că radicalii de extremă dreapta au șanse limitate de a găsi un partener de coaliție pentru a forma un guvern.

Apelurile pentru anexarea unor părți ale teritoriului Ucrainei au fost făcute anterior și de Diana Șoșoacă, liderul partidului marginal pro-rus SOS România.

Spre deosebire de liderii de extremă dreapta ai României, actualul guvern român a fost un aliat apropiat al Ucrainei, oferind ajutor politic, economic și militar, găzduind un centru de instruire F-16 pentru piloții ucraineni și tranzitând aproximativ 60% din cereale ucrainene pe fondul amenințărilor rusești la adresa transportului maritim al Ucrainei.

În discursul său, Târziu a cerut și „întoarcerea” Moldovei, țară cu o istorie parțial împărtășită și cu limba română ca limbă oficială de stat. Moldova a făcut parte din statul român în perioada interbelică, până la anexarea în Uniunea Sovietică, în 1940.

În spațiul public au apărut cereri pentru reunificarea Moldovei și României, dar niciunul dintre guverne nu prezintă planuri concrete, cu excepția efortului Moldovei de a adera la UE.

Idealurile iredentiste promovate de liderii de extrema dreaptă români fac ecou cu cele folosite de Kremlin si de guvernul maghiar al lui Viktor Orban.

Rusia a folosit vechile pretenții imperialiste pentru a-și justifica agresiunea împotriva Ucrainei, în timp ce Budapesta folosește adesea revizionismul istoric în retorica sa politică.

În mod remarcabil, revendicările revizioniste maghiare și românești se ciocnesc uneori, cum este cazul Transcarpatiei sau Transilvaniei, o regiune mare care face parte din statul român încă din Primul Război Mondial, dar este o componentă istorică a regatului maghiar.