Masca de protecţie, noul tip de deşeu care inundă plajele. Ce au observat activiștii

Din păcate însă, pe plaje au apărut şi resturi periculoase. Mai exact, măştile de unică folosinţă.

În fiecare an, la finalul sezonului estival, reprezentanţii ONG-ului „Mare Nostrum” trag linie şi raportează cantitatea de deşeuri adunate de pe plajele româneşti.

Angelica Paiu, reprezentant ONG „Mare Nostrum”: „Anul acesta avem undeva la 27 de mii, iar anul trecut au fost 45 de mii, deci numărul de deşeuri este mult mai mic. Acest lucru poate fi pus pe seama pandemiei şi restricţiilor impuse. Nu au lipsit scutecele, nu au lipsit jucăriile, recipientele pentru medicamente”. Reporter: „Care sunt cele mai murdare sectoare?” Angelica Paiu: „Constanța, cu 5.308 deşeuri. Peste 3.300 au fost doar mucurile de ţigară. Și Mamaia Nord, cu peste 4.800”.

Dar deloc de ignorat este şi faptul că în 2020 au apărut în peisaj măştile sanitare aruncate de oameni la întâmplare.

Citește și

Motivul pentru care în Constanța nu s-a restricționat nicio activitate, în ciuda numărului mare de infectări cu coronavirus

Masca de protecţie este noul tip de deşeu care inundă plajele de pe litoral. În total, în lumea întreagă sunt folosite zilnic peste 4 miliarde de măşti, iar o singură mască are nevoie de cel puţin 450 ani să se descompună. Pe lângă turişti, responsabili sunt şi operatorii economici pe care legea îi obliga să asigure colectarea gunoaielor. La finalul acestui sezon, Administraţia Bazinala a Apelor Dobrogea Litoral a sancţionat peste 100 de administratori de plaje.

Adrian Abrudan, şeful biroului de inspecție teritorială a apelor, Administratia Bazinală de Apa Dobrogea – Litoral (ABADL): „ABADL asigura ecologizarea plajelor necontractate, iar la cele care sunt închiriate, salubrizarea revine contractorului de plajă. Amenzile aplicate sunt amenzi în baza legii costiere, lege specifică plajelor, şi cuantumul de rigoare este de la 2.500 lei până la 15.000 lei”. Cercetătorii Institutului de Marină „Grigore Antipa” atrag atenţia că în fiecare an peştii ajung să ingereze plastic, după care sunt prinşi şi gătiţi.

Simion Nicolaev, directorul Institutului de cercetare Marina „Grigore Antipa”: „Cam la circa 6 luni de zile, o pungă de plastic intră înt-un proces de fragmentare, la bucăţi de câţiva centimetri, după care la bucăţi milimetrice şi în continuar, după ce fragmentarea continuă până la elemente de micro şi nano particule, aceste particule ajung în treptele de hrănire a animalelor acvatice în principal”. Lucrurile se pot schimba în bine din 2021. Comisia Europeană a interzis tacâmurile, farfuriile şi paharele de unică folosinţă.