Cum încurcă funcționarii români construcțiile la podul peste Dunăre de la Brăila. "Trebuie să își facă datoria"
Your browser doesn't support HTML5 video.
În timp ce angajaţii firmelor din Italia şi Japonia muncesc la foc continuu să ridice construcția la termen, funcţionarii români, plătiți din bani publici, întârzie nepermis de mult cu exproprierile şi avizul de mediu.
Muncitorii din Italia, Japonia şi Turcia lucrează zi lumină alături de ai noștri la turnarea pilonilor care vor susţine podul. Vor avea 197 de metri înălţime și vor fi cele mai înalte structuri din țară.
Viorel Eșanu, responsabil monitorizare lucrări: "Se şi lucrează 24 de ore din 24. Iar ritmul de betonare şi de ridicare ar fi cam, în medie, 2,5 metri la 24 de ore."
Însă România se încăpățânează, de multe ori, să poarte eticheta unui stat în care predomină lucrurile începute lent și terminate prost. Cel mai important proiect de infrastructură mare, executat după Revoluţie, riscă o soartă similară.
Podul în sine va fi gata, dar nu va putea fi legat de şosele din apropriere. Terenurile pe care trebuiau construite drumurile de legătura fie nu au fost expropriate, fie nu au primit toate avizele.
Francisk Chiriac, preşedinte CJ Brăila: "Nici în ziua de astăzi banii nu au fost daţi către proprietari, dar cel mai grav este că a doua etapă de exproprieri încă nu s-a făcut, iar lucrările drumurilor de legătura stagnează. Sunt oameni care trebuie să îşi facă datoria."
Omul de afaceri Gheorghe Caruz așteaptă să încaseze bani de la stat de doi ani de zile.
În acte, exproprierea a fost făcută în 2018. Între timp, spune Caruz, pentru că nu a văzut nici măcar un leu, firma lui a intrat în incapacitate de plată şi apoi în insolventa.
Gheorghe Caruz, om de afaceri: "Am discutat cu aceşti domni de la CNAIR şi au spus că o să ne plătească în două luni de zile. Asta era în 2019."
Reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri nu se sfiesc să arate în public marionetă numită pandemie. Așadar, COVID-19 face ca plățile să întârzie.
Tot boala este de vină pentru lipsa comisiilor de specialitate ori a erorilor din anumite documente de proprietate. Directorul Mariana Ioniţă, admite că este foarte posibil ca podul să fie gata cu o jumătate de an înaintea drumurilor.
Mariana Ioniță, director general CNAIR: "Lucrurile au pornit, din nefericire, puţin cu stângul. În anul 2018, în contractul cu antreprenorul nu au fost incluse şi acele lucrări de relocare a utilităţilor. Şi, din punctul meu de vedere, acesta este un lucru total greşit".
Ionuț Ciurea, preşedinte Asociaţia Pro Infrastructură: "Deci acest pod va fi, cel mai probabil în 2022, muzeu. Adică va fi terminat, dar nu vom putea circula pe el."
Modificarea legislaţiei europene impune și emiterea unui nou acord de mediu. Se mai adaugă, deci, două luni de așteptare.
Oarecum ironic, termenul coincide cu dată până la care italienii de la ASTALDI au anunţat deja că vor termina turnarea celor 4 piloni de beton de pe malurile Dunării.