Ce trebuie să conțină un kit de supraviețuire în caz de cutremur. Doar un român din patru deţine o astfel de trusă

Potrivit unui sondaj realizat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR) împreună cu IRES, cutremurul reprezintă unul dintre principalele riscuri pe care românii le percep drept posibile în cazul locuinţelor lor. Astfel, într-un clasament al riscurilor de care populaţia se teme cel mai mult, incendiile se situează pe primul loc (55%), urmate de cutremur (50%), furtună/vijelie (35%), explozie (27%), inundaţii (24%), furt din locuinţe (20%) şi alunecări de teren (14%).

Conform IGSU, trebuie să existe un kit de supraviețuire pentru acasă, unul pentru la serviciu și unul pentru mașină.

Conținutul kitului trebuie schimbat cel puțin o dată pe an, iar stocul de apă și alimentele trebuie înlocuite. Trusa trebuie ținută cât mai aproape de ieșire.

1. Apă și alimente - aproximativ 5 litri de apă, de persoană - conserve sau alimente nepersiable, deschizător de conserve - alimente pentru copii, dacă este cazul

Citește și

The Economist: Ucraina s-a adaptat la condițiile războiului. Economia a început să crească

2. Medicamente și materiale de uz medical - medicamentele necesare dacă suferiți de boli cronice: astm, diabet zaharat, hipertensiune arterială etc. - analgezice, antiseptice - dezinfectant și bandaje - mănuși și mască sterilă

3. Produse de igienă - gel anti-bacterian - batiste, servetele umede, prosoape de hartie, hartie igienica, scutece etc. - haine de schimb.

4. Materiale de primă necesitate - pătură sau sac de dormi - fluier - briceag - lanternă cu baterii - radio cu baterii - chibrituri (păstrate în recipiente închise ermetic) - încălțăminte rezistentă

5. Acte și bani - copii ale actelor importante: carte de identitate, contractul casei, asigurări, contracte, analize medicale etc (păstrate în pungi de plastic închise ermetic) - bani

De recomandă, IGSU mai transmite:

- este recomandabil să păstrați un mic stoc de provizii la locul de muncă în cazul în care nu puteți ajunge acasă. - nu uitați că transportul public poate fi temporar întrerupt și ați putea întâmpina dificultăți în deplasarea către o anumită locație. - la fiecare loc de muncă ar trebui să fie desemnat un responsabil pentru păstrarea și menținerea echipamentelor și proviziilor necesare în caz de cutremur. - păstrați un pachet minim cu provizii și în mașină.

Conform UNSAR, toate aceste riscuri pot fi acoperite de către asigurările facultative de locuinţe.

"România este unul dintre statele europene cele mai expuse la riscul de cutremur. În contextul în care luna viitoare se împlinesc 82 de ani de la primul mare cutremur produs în România modernă, 10 noiembrie 1940, este cu atât mai important pentru fiecare dintre noi să ştie cum poate fi mai bine protejat financiar, încheind o poliţă de asigurare a locuinţei", a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR.

În mod paradoxal, deşi suntem ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, doar 20% din fondul locativ este protejat printr-o asigurare obligatorie PAD, care acoperă cele trei riscuri catastrofale: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren.

Totodată, doar 17% dintre locuinţele din România sunt asigurate facultativ. "Aceste poliţe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar faţă de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundaţii de la vecini etc.", se menţionează în comunicat.