Canicula poate fi fatală. La ce simptome trebuie să fim atenți și cum ne putem feri de temperaturile extreme

 În Arabia Saudită, s-a anunțat că peste 1.300 de persoane au murit în timpul pelerinajului Hajj din această lună, scrie Euronews.ro. Multe cazuri de deces s-au datorat stresului termic, deoarece temperaturile din Mecca, orașul în care are loc pelerinajul Hajj, au ajuns până la 50 de grade Celsius.

Un scenariu similar a fost observat în Europa, unde multe țări trag un semnal de alarmă cu privire la viitoarele valuri de căldură și îi sfătuiesc pe oameni să ia măsurile de precauție necesare, deoarece unele înregistrează deja decese din cauza temperaturilor ridicate.

În Grecia, de exemplu, trei turiști au fost găsiți morți într-o săptămână în care temperaturile au atins 43 de grade Celsius.

Cercetările de anul trecut au arătat că, numai în anul 2022, aproximativ 61.672 de persoane din Europa au murit din cauze legate de căldură între mai și septembrie.

Citește și

Un bărbat a murit lovit de trăsnet, iar altul a ajuns la spital după ce a fost rănit de prelata unei terase, în Maramureș

Camilo Mora, climatolog și profesor la Universitatea din Hawaii, a studiat modul în care căldura poate deveni fatală.

Într-o lucrare al cărei coautor este, Mora a identificat 27 de moduri diferite în care oamenii ar putea muri din cauza căldurii extreme și totul se reduce la organul care cedează primul. Atunci când este expus la temperaturi ridicate, explică Mora, primul răspuns al organismului este transpirația.

„Practic, mecanismul prin care organismul se eliberează de căldură este evaporarea transpirației. Și pentru ca acest lucru să se întâmple, temperatura aerului de afară trebuie să fie mai scăzută decât temperatura corpului", a declarat Mora pentru Euronews Health.

„Ori de câte ori temperatura de afară este aceeași sau mai mare, temperatura creată de corp nu poate ieși din corp, iar acest lucru creează o stare numită hipotermie, practic incapacitatea corpului de a elibera căldura pe care o generează", a adăugat el.

Odată ce organismul nu se poate răci singur, acesta reacționează prin gestionarea fluxului sanguin pentru a acorda prioritate reglării temperaturii corpului, un mecanism care, în unele cazuri, ar putea provoca moartea.

„Prioritatea este să răcească organismul și, pentru a face acest lucru, ia tot sângele din organism și îl trimite la piele, astfel încât, prin evaporarea transpirației, sângele să poată reveni rece", a declarat Mora.

Uneori, această acțiune de deviere a sângelui către piele poate pune presiune pe inimă, care începe să pompeze sânge mai repede pentru a regla tensiunea arterială, ducând în cele din urmă la un atac de cord.

Alteori, același mecanism poate duce și la insuficiența organelor. De exemplu, la temperaturi foarte ridicate, creierul acordă prioritate fluxului sanguin către funcțiile esențiale și îl reduce către organele mai puțin critice, cum ar fi stomacul.

Acest lucru poate deteriora mucoasa intestinală, permițând conținutului din intestin să intre în fluxul sanguin, ceea ce cauzează multe probleme de sănătate care pot duce la deces.

„Celulele albe încep să intre și să atace acest lucru, ca un mecanism de apărare, ceea ce creează coagulare. Apoi, această coagulare ajunge în rinichi, blochează rinichii, iar dacă ai rinichi stricați, aceasta ar putea fi o modalitate de a muri", a explicat Mora.

Acesta adaugă că, uneori, coagularea sângelui poate ajunge și la creier și poate crea și acolo probleme care pun viața în pericol.

„Există două grupuri de persoane care sunt puternic afectate de acest lucru; unul este reprezentat de persoanele care sunt foarte în vârstă" a spus Mora. „Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este că pielea lor este deja bătută în urma anilor de utilizare, astfel încât nu mai este la fel de eficientă pentru termoreglare", a adăugat el.

Mora mai explică faptul că și copiii sunt expuși unui risc ridicat, deoarece corpul lor se încălzește mai repede decât al adulților. În plus, persoanele cu obezitate se pot lupta cu disiparea căldurii, ceea ce le face, de asemenea, mai vulnerabile la căldură.

Potrivit lui Mora, persoanele care consumă substanțe care pot afecta capacitatea creierului de a recunoaște și de a răspunde la temperaturi ridicate, cum ar fi drogurile sau alcoolul, sunt, de asemenea, expuse riscului.

„Prin expunerea la aceste substanțe, creierul nu înțelege că ești expus și nu mai declanșează mecanismul prin care te poți răcori de fapt", a spus Mora.

Atunci când vine vorba de prevenirea deceselor cauzate de căldură, precauția este mai bună decât leacul, iar recunoașterea timpurie a simptomelor bolilor legate de căldură poate salva vieți.

Potrivit lui Mora, unele dintre aceste simptome includ transpirația, care este primul răspuns al organismului la expunerea la căldură, o frecvență cardiacă crescută, împreună cu senzații de amețeală și pierderea cunoștinței.

Pentru a reduce riscul de a muri din cauza căldurii, principala strategie este de a evita expunerea și de a rămâne în casă cât mai mult posibil.

Alte modalități de a evita insolația includ hidratarea, purtarea de haine largi în culori deschise, evitarea soarelui în timpul temperaturilor maxime și, de asemenea, evitarea exercițiilor fizice extreme și a consumului excesiv de alcool.

Pe termen lung, Mora consideră că planificarea urbană este deosebit de utilă, în special plantarea mai multor copaci în orașe, care pot contribui la răcirea zonelor urbane și la reducerea sarcinii termice globale asupra populației.