Ce efect a avut comasarea alegerilor. Cristian Pîrvulescu: „Dincolo de aparenţe, liniştea campaniei a fost înşelătoare”

Galerie foto

Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele a mutat centrul de interes către problemele administrative, temele europene fiind trecute în plan secundar, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, care apreciază că prezenţa la vot va fi relativ scăzută în diaspora în comparaţie cu scrutinul european din mai 2019.

"Aşa cum se anticipase, comasarea alegerilor locale cu alegerile europene a mutat centrul de interes către problemele administrative. În consecinţă, temele europene au fost trecute în plan secundar, inclusiv pe reţelele sociale, unde campania a fost totuşi mai intensă. Iar campania pentru locale a fost centrată tactic pe alegerile din Bucureşti, în special pe cele pentru Primăria Generală, ca un experiment pentru alegerile prezidenţiale din septembrie", a declarat Pîrvulescu pentru Agerpres.

El consideră însă că, "dincolo de aparenţe, liniştea campaniei a fost înşelătoare".

"Într-o cadenţă de manual, atacurile împotriva candidaţilor, în special a lui Nicuşor Dan, au încercat să reseteze confruntarea şi să relanseze candidaturile challengerilor. În media clasică campania a fost suspect de liniştită, pentru că deja confruntarea s-a mutat în online. Iar în online nu dezbaterea, ci promovarea agresivă şi atacul uneori ignobil sunt privilegiate", a susţinut profesorul Pîrvulescu.

Citește și

Cristian Pârvulescu, despre atacul grupării Hamas: „Rusia are de câștigat. Resursele americane se vor îndrepta spre Israel”

Cristian Pîrvulescu afirmă că trecerea campaniilor spre media online şi reţelele sociale, acolo unde deja unele partide şi candidaţi au fost într-o campanie continuă, a dat două principale tendinţe: preponderenţa temelor locale adaptate de partidele sistem fiecărui context şi specularea temelor conspiraţioniste de către partidele antisistem.

"Avantajate de sistemul de vot pentru alegerea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene cu reţele de aleşi şi militanţi puternice, partidele sistem nu s-au lansat în contracararea teoriilor conspiraţioniste, care, fără adversitatea ca le să le potenţeze, au rămas relativ marginale", a explicat analistul.

El a arătat că rezultatul alegerilor din 9 iunie va influenţa printr-un "efect de contagiune" alegerile prezidenţiale, care, la rândul lor vor influenţa rezultatul alegerilor parlamentare.

"Rămâne însă loc pentru imprevizibil, mai ales datorită candidaturilor independente. Ele au reprezentat deja un procent non-neglijabil din intenţia de vot pentru alegerile europene. Şi acestea coagulează un vot de protest care, de nenumărate ori în trecut, a fost decisiv în victoria din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Dar, o victorie clară şi un procent consistent al actualei majorităţi guvernamentale va avea, dincolo de rezultatul alegerilor prezidenţiale, un impact asupra viitoarei configuraţii a Parlamentului", a subliniat Pîrvulescu.

Referitor la prezenţa la vot, Cristian Pîrvulescu a declarat că aceasta va fi determinată de alegerile considerate prioritare, respectiv de alegerile locale, opinând că se aşteaptă la o prezenţă relativ scăzută la vot în diasporă în comparaţie cu scrutinul european din mai 2019.

„La ultimele alegeri a fost puţin sub 50%. În septembrie 2020, în condiţiile unui al doilea val COVID-19, prezenţa la vot a fost de 46,02 %, iar la alegerile locale din iunie 2016 - 48,17 %. Este probabil ca acest comportament electoral să se reproducă şi pe 9 iunie. În general mobilizarea la alegerile locale este mai bună, dată fiind situaţia specială a României cu aproape cinci milioane de alegători aflaţi în afara ţării şi care nu vor putea vota la alegerilor locale. Mă aştept la o prezenţă relativ scăzută la vot în diasporă în comparaţie cu scrutinul european din mai 2019 când referendumul pentru justiţie a acţionat ca un levier în creşterea cvasi-mecanică a prezenţei. Dar, de data aceasta, alegerile locale vor acţiona din nou ca un levier, dar cu alt efect. Căci referendumul simplifica alegerea, datorită efectului simplificator al întrebării care se repercutează şi asupra scrutinului asociat, pe când alegerile locale personalizează şi contextualizează scrutinul" a arătat analistul politic.