Localitatea din România cu prezență la vot de 2,54%. Cum au ajuns să locuiască aici 10.000 de ruși și ucraineni
Comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani, în care şi-au stabilit domiciliile în mod fictiv 10.000 de cetăţeni ucraineni din Republica Moldova ori Federaţia Rusă, a avut cea mai scăzută prezenţă la vot în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, în comuna Vârfu Câmpului au votat doar 14,57% din totalul celor 9.874 de alegători înscrişi pe listele electorale permanente.
Mai exact, la cele şapte secţii de votare din această comună şi-au exprimat dreptul de vot doar 1.439 alegători, dintre care 1.208 se aflau pe listele permanente, iar 229 au votat pe listele suplimentare.
La două dintre secţii, fiecare cu peste 1.900 de alegători pe listele permanente, prezenţa la urne a fost de doar 2,56% şi respectiv, 2,54%.
În luna noiembrie a anului trecut, la Vârfu Câmpului au fost efectuate zeci de percheziţii în cazul cetăţenilor ucraineni stabiliţi fictiv în această comună. Ancheta a vizat destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei din cadrul unor primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.
Cărți de identitate cumpărate cu 400 de euro
În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparţineau unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netransportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă al persoanelor din cadrul primăriilor.
Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.
Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.
Etichete: alegeri prezidentiale, botosani, comuna, domiciliu, fictive, prezenta la vot, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, ucraineni,
.webp)
