„Aveam dureri foarte mari”, spune Ella. „Fața mea începea să-și schimbe forma, iar dinții riscau să se rupă. Știam că trebuie să fac ceva.”
Tânăra de 31 de ani suferă de bruxism, o afecțiune care poate provoca scrâșnirea frecventă și uneori foarte puternică a dinților. Ea spune că tratamentul pe care l-a urmat recent i-a schimbat viața „fără nicio îndoială”.
Bruxismul afectează milioane de persoane precum Ella în Regatul Unit. Unele studii sugerează că aproape una din patru persoane se confruntă cu această problemă, deși mulți oameni pot să nu știe că suferă de bruxism până când apar simptomele.
Potrivit British Dental Association, există unele indicii empirice că bruxismul devine tot mai frecvent, însă nu există statistici precise. Mai mulți stomatologi au declarat însă pentru BBC că sunt îngrijorați de numărul tot mai mare de tineri pe care îi tratează pentru probleme dentare provocate de scrâșnirea persistentă a dinților.
„Cu siguranță este în creștere”, afirmă dr. Aditi Desai, președinta British Society of Dental Sleep Medicine (BSDSM). „Și nu este deloc surprinzător, având în vedere cât de stresantă poate fi viața în zilele noastre.”
Studiile sugerează că mulți dintre cei care suferă de bruxism scrâșnesc din dinți din cauza stresului. Dar de ce ajunge maxilarul să suporte povara vieții noastre cotidiene? Ce putem face pentru a preveni acest lucru? Și poate bruxismul să aibă, în anumite situații, chiar și un rol benefic?
Bruxismul este un termen general care cuprinde patru tipuri diferite de mișcări ale maxilarului: încleștarea dinților, scrâșnirea, menținerea maxilarului încordat și împingerea acestuia.
Unii oameni scrâșnesc din dinți noaptea, alții în timpul zilei. Unii aproape că nu își dau seama că o fac, în timp ce alții pot deteriora chiar și gutierele de protecție și îi pot trezi din somn pe cei care dorm lângă ei.
Cum îți poți da seama dacă suferi de bruxism? Printre semnele la care trebuie să fii atent se numără:
- dinți uzați, ciobiți sau aplatizați;
- dureri de cap sau dureri faciale dimineața;
- rigiditate la nivelul maxilarului;
- somn perturbat și oboseală în timpul zilei;
- sensibilitate dentară crescută;
- dureri de urechi sau în zona tâmplelor, în absența unei infecții.
Scrâșnitul dinților este menționat tot mai frecvent și în ședințele de terapie, potrivit British Association for Counselling and Psychotherapy, care afirmă că oamenii sunt astăzi mai conștienți de modul în care sănătatea mintală le influențează corpul.
Psihoterapeutul Rahi Popat spune că tot mai mulți dintre clienții săi, în special cei tineri, afirmă că ei sau persoanele din jur au observat că scrâșnesc din dinți.
„Adesea pot face legătura cu o perioadă foarte stresantă din viața lor și își dau seama că atunci scrâșnitul dinților fie s-a intensificat, fie chiar a început”, explică el.
„O modalitate de a elibera o parte din stres”
Traumele și stresul pot activa reacția de tip „luptă sau fugi”, în care ritmul cardiac crește, organismul eliberează adrenalină, iar mușchii se încordează pentru a pregăti corpul să facă față unei amenințări externe, explică Popat.
Pentru că maxilarul și sistemul nervos sunt strâns conectate prin intermediul principalilor nervi cranieni, musculatura este activată, iar oamenii ajung să își încleșteze și să își scrâșnească dinții.
„Dacă facem acest lucru în timpul nopții, este o modalitate prin care corpul nostru eliberează o parte din stresul și tensiunea pe care le-am acumulat pe parcursul zilei”, explică psihoterapeutul.
În cazul Ellei, scrâșnitul nocturn al dinților a devenit o modalitate prin care organismul elibera tensiunea acumulată în timp ce era trează.
„Știu că are legătură cu nivelul meu de stres”, spune Ella. „Am anxietate înalt funcțională. Dacă m-ai întâlni, nu ți-ai da seama.”
„Sunt ocupată și ies foarte mult pentru a o masca.”
Ella spune că, în jurul vârstei de 20 de ani, pur și simplu „suporta” durerea. Câțiva ani mai târziu însă, când medicul stomatolog a avertizat-o că dinții ei sunt în pericol, a decis să urmeze un tratament.
