Vom avea veri cu 50 de grade la umbră. Schimbările pot fi dramatice în următorii ani
Ne aşteaptă veri cu 50 de grade la umbră şi ierni fără zăpadă. Este mesajul meteorologilor, în condiţiile în care chiar acum traversăm una dintre cele mai severe secete din ultimele patru decenii.
Iarna săracă în precipitaţii le dă fiori reci agricultorilor. Cei care lucrează pământul vorbesc despre al doilea an consecutiv extrem de rău. La cum arată vremea, recoltele vor fi mici, iar preţurile vor creşte.
Scenariile făcute de climatologi pentru teritoriul României arată, atât în varianta optimistă cât şi în cea pesimistă, o creştere din ce în ce mai mare a temperaturii aerului în următorii 30 de ani. Iar schimbările pot fi dramatice, avertizează specialiştii.
Roxana Bojariu, climatolog ANM: "În următorii 30 de ani am putea avea 50 de grade celsius în loc de 44,5. E vorba de cea mai mare temperatura înregistrată. Sunt indicii că anul 2020 va fi un an record. La nivelul României 2019 a fost cel mai călduros an începând din 1900, la nivel global a fost al doilea cel mai călduros, statistic vorbind, anii călduroşi vin din ce în ce mai mulţi."
Potrivit experţilor în viitor, vom avea mult mai multe zile de iarnă care vor arăta ca cele de primăvară. Practic, dispare zăpadă. Vizate sunt în special zonele din vestul şi, sudul României, afectate şi în prezent de secetă.
Pentru viitorul apropiat, între 2021 şi 2050, meteorologii spun că vom avea o creştere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de peste 4 grade Celsius.
Roxana Bojariu, climatolog ANM: "Chiar dacă noi am modificat deja clima, această modificare se poate modifica şi mai mult în viitor încă să nu mai putem ţine pasul cu ea.”
Fermierii vorbesc despre al doilea an consecutiv de secetă şi se aşteaptă, la cum arată vremea acum, la un adevărat dezastru. Solul are mare nevoie de apă, iar în unele cazuri, nici măcar irigaţiile nu vor mai putea să ajute culturile. Deficitul de apă din pământ este de 62%. În sudul ţării, care este şi bazinul agricol cel mai important pentru România, e pârjol.
În spatele utilajelor agricole se ridică praful de 2, 3 metri, ceea ce nu poate să însemne decât că pământul este foarte uscat. În mod normal, la sfârşitul lunii februarie, pe acest lot de teren băltea apă, dacă nu cumva era chiar acoperit de zăpadă.
Potrivit unui raport al Institutului Agronomic din Bucureşti, anii de secetă nu doar că s-au înmulţit, dar fenomenele sunt mult mai agresive şi au un efect mult mai distructiv.
Daniel Alexandru, agrometeorolog ANM: „Vorbim de sudul României, Estul, zona Moldovei, Bărăgan, Dobrogea, Banat şi Crilana. Ne apropiem de perioada în care plantele reintră în vegetaţie şi avem un defecit mare de apă în sol, pentru culturile de grâu şi orz.”
Iar seceta loveşte crunt şi în buzunarul fermierilor.
Cătălin Ionescu, inginer agronom: "Vom avea foarte mari probleme. Şi atunci automat îţi vine greu să investeşti într-o cultură din care nu şti cât vei scoate."
În plus, temperaturile neobişnuit de mari de pe timpul iernii au dus la apariţia dăunătorilor şi bolilor aşa că fermierii au început să se îndrepte către culturi considerate exotice. În sudul ţării, în zona nisipoasă care a intrat într-un proces accelerat de deşertificare, oamenii cultivă deja cartof dulce, kiwi, fasole africană, curmal chinezesc şi chiar măslini.
Anomalii extreme se înregistrează în Antarctica. Acolo weekendul trecut, au fost peste 20 de grade Celsius, fiind practic cea ridicată temperatură din istorie. De altfel, imagini dramatice care atestă încălzirea globală arată cum calota glaciară se topeşte de 6 ori mai repede ca acum 40 de ani.
