Statele UE vor trebui să dea mai mulţi bani la bugetul Uniunii după Brexit

61916273
iStock

Ieşirea Marii Britanii din Uniune va duce la pierdea mai multor miliarde de euro din bugetul UE, a anunţat Jean-Claude Juncker.

Următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene trebuie să fie mai mare decât actualul nivel de un procent din Produsul Intern Brut al UE, în pofida ieşirii Marii Britanii, un contributor net la bugetul comunitar, din Uniunea Europeană, a declarat luni preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, transmite Reuters.

Comisia Europeană urmează să prezinte în luna mai propunerea sa pentru bugetul UE după anul 2020, în ideea de a ajunge la un acord înainte de alegerile europarlamentare din 2019. Decizia finală trebuie convenită între statele membre, care în mod tradiţional vor să reducă cheltuielile, şi Parlamentul European, care cere mai multe fonduri. De data aceasta discuţiile vor fi complicate de Brexit, având în vedere că Marea Britanie este un contributor net la bugetul comunitar.

"Marea Britanie ne va părăsi astfel că va trebui să găsim mijloacele prin care să reacţionăm la pierderea mai multor miliarde de euro provocată de plecarea unui contributor semnificativ", a spus Juncker la o conferinţă dedicată următorului cadru financiar multianual. Preşedintele Comisiei Europene a adăugat că deşi unele politici comunitare pot fi revizuite şi modernizate, guvernele statelor membre trebuie să aloce mai mulţi bani la bugetul comunitar pentru a finanţa noi domenii de interes. "Toate acestea nu pot fi finanţate cu doar un procent din avuţia Europei", a apreciat Juncker.

Prezent la aceeaşi conferinţă, comisarul european pentru Buget, Guenther Oettinger, a apreciat că următorul buget pe termen lung al UE ar trebui majorat până la peste 1,1% din Produsul Intern Brut al UE de la nivelul actual de 1%. De asemenea, Oettinger a spus că deşi în bugetul total al UE ar putea exista o linie specială dedicată zonei euro, nu ar trebui să existe un buget separat al zonei euro.

Citește și
Grecia, extrem de activă: Rachete Patriot și avioane de luptă în apărarea Bulgariei, după nave de război și F-16 pentru Cipru
Grecia, extrem de activă: Rachete Patriot și avioane de luptă în apărarea Bulgariei, după nave de război și F-16 pentru Cipru

"Nu avem nevoie de buget echivalent cu 2% din PIB-ul european ci de unul puţin mai mare de 1%. Vorbesc de unul echivalent cu 1,1% din Produsul Intern Brut al UE şi vă cer ajutorul pentru a obţine sprijinul majorităţii în parlamentelor voastre şi în rândul publicului", a spus Oettinger. Acesta a adăugat că ieşirea din UE a Mării Britanii va lăsa un buget de 12-13 miliarde de euro pe an în bugetul UE.

În pofida găurii care va apărea după Brexit, oficialii UE sunt presaţi să majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, inclusiv pentru protecţia frontierelor şi alte aspecte care au legătură cu migraţia, şi de asemenea să finanţeze politicile UE în domenii precum apărarea, securitatea, migraţia, modificările climatice, coeziunea şi agricultură.

Articol recomandat de sport.ro
Suspendare colosală după ce a zis că "o femeie nu trebuia să fie delegată"
Suspendare colosală după ce a zis că "o femeie nu trebuia să fie delegată"
Citește și...
Grecia, extrem de activă: Rachete Patriot și avioane de luptă în apărarea Bulgariei, după nave de război și F-16 pentru Cipru
Grecia, extrem de activă: Rachete Patriot și avioane de luptă în apărarea Bulgariei, după nave de război și F-16 pentru Cipru

Grecia a devenit una dintre cele mai active țări membre NATO din Europa în contextul războiului din Iran și a decis să aloce un sistem de rachete Patriot și două avioane de război pentru Bulgaria, după măsuri identice luate în sprijinul Ciprului.

Tensiuni tot mai mari între Ungaria și Ucraina: Kievul le recomandă cetățenilor să evite călătoriile din motive de securitate
Tensiuni tot mai mari între Ungaria și Ucraina: Kievul le recomandă cetățenilor să evite călătoriile din motive de securitate

Disensiunile dintre Ungaria şi Ucraina cu privire la reluarea livrărilor de petrol rusesc au luat o nouă dimensiune vineri, Kievul recomandând cetăţenilor săi să nu se deplaseze în ţara vecină după arestarea a şapte ucraineni, relatează AFP.

Președintele Ciprului spune că ar cere „chiar mâine” aderarea la NATO, în urma incidentelor din Iran. Ce îl împiedică
Președintele Ciprului spune că ar cere „chiar mâine” aderarea la NATO, în urma incidentelor din Iran. Ce îl împiedică

Preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a declarat vineri că, în urma recentelor atacuri cu drone iraniene, ţara sa şi-ar fi dorit să solicite aderarea cât mai curând posibil la NATO dacă condiţiile politice şi relaţiile cu Turcia i-ar permite.

Recomandări
Război în Iran, ziua a șaptea. Armata israeliană susţine că 50 de avioane au bombardat buncărul subteran al lui Khamenei
Război în Iran, ziua a șaptea. Armata israeliană susţine că 50 de avioane au bombardat buncărul subteran al lui Khamenei

Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în cea de-a șapte zi și continuă să se intensifice. Într-o nouă fază a operațiunilor, avioanele de luptă israeliene au lansat noi atacuri asupra Iranului. Și bastionul Hezbollah din Beirut a fost lovit puternic.

Premierul Bolojan a cerut sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea zborurilor românilor care vor să revină în țară
Premierul Bolojan a cerut sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea zborurilor românilor care vor să revină în țară

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut vineri o convorbire telefonică cu Alteţa Sa Şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, Preşedintele Emiratelor Arabe Unite.

Undă verde de la Bruxelles: România primește 150 de milioane de euro pentru baterii de stocare a energiei
Undă verde de la Bruxelles: România primește 150 de milioane de euro pentru baterii de stocare a energiei

Comisia Europeană a aprobat o schemă notificată de România, în valoare de 150 de milioane euro (764 de milioane lei), pentru sprijinirea stocării energiei electrice, în conformitate cu obiectivele Pactului pentru o industrie curată.