PSD și USR nu susțin decizia României de a se opune modificarii tratatelor UE
Delegaţia USR din Parlamentul European cere preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului să explice de urgenţă motivele pentru care România s-a alăturat scrisorii statelor membre care se opun reformei Uniunii Europene.
"Iohannis şi guvernul său sunt fără imaginaţie, voinţă politică şi le lipseşte orice dorinţă de reformă reală, fie că e vorba de România sau de UE. Multe dintre concluziile Conferinţei pentru viitorul Europei au apărut după consultarea cetăţenilor, inclusiv cei români, şi ar ajuta România să aibă un sistem de sănătate mai performant, standarde crescute în educaţie şi ar simplifica sistemul de decizii care au întârziat aderarea României la Schengen", se afirmă într-un comunicat transmis luni de către USR.
Conform aceleiaşi surse, opoziţia statului român "la reformele necesare" în UE arată "o lipsă de curaj şi asumare în politica europeană şi extragerea sa din participarea la reforma" Uniunii cu instituţii şi proceduri adaptate la noile realităţi.
"Românii s-au plâns de multe ori că Uniunea Europeană e prea birocratică, ia decizii foarte greu şi are un sistem instituţional prea complicat. Modificările propuse de Conferinţa pentru viitorul Europei sunt exact în spiritul simplificării şi adaptării UE la cerinţele cetăţenilor. Însă aflu cu surprindere că există deja o decizie la cel mai înalt nivel ca România să se opună unor modificări care ar avantaja-o, lucru de neînţeles pentru mine", a declarat europarlamentarul Dacian Cioloş, care a propus în 2019, în calitate de preşedinte al grupului Renew Europe, iniţierea Conferinţei pentru viitorul Europei, potrivit Agerpres.
Europarlamentarul Alin Mituţă a declarat, citat în comunicatul menţionat, că Guvernul trebuie să explice "cât mai repede" de ce se opune ca UE să aibă competenţe pe sănătate, în aşa fel încât să existe şi în România standarde de calitate minime similare cu cele din vestul UE.
"Să explice domnii Iohannis Ciucă şi Aurescu de ce se opun să avem un mecanism permanent de colaborare pentru mari arşi sau listă de medicamente esenţiale la nivel european. Şi, cel mai important, domnii din Guvernul României şi Preşedinţie să explice cetăţenilor de ce sunt împotrivă ca deciziile în Consiliu să nu se mai ia în general prin unanimitate care duce la blocaje de genul celui care ţine România în afara Spaţiului Schengen", a spus Alin Mituţă, unul dintre cei trei europarlamentari români care au contribuit la concluziile Conferinţei pentru viitorul Europei.
PSD susține schimbarea tratatelor UE
Partidul Social Democrat susţine declanşarea procedurilor de schimbare a tratatelor europene pentru a face Uniunea Europeană mai echitabilă şi mai socială, mai apropiată de cetăţeni, mai puţin birocratizată, afirmă europarlamentarul Victor Negrescu.
"Parlamentul European a decis, săptămâna trecută, convocarea unei Convenţii pentru modificarea tratatelor europene, ca urmare a solicitării venite din partea cetăţenilor în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei. Sprijinim schimbarea modului în care funcţionează Uniunea Europeană atât timp cât scopul este clar: ne dorim să clădim o Europă mai echitabilă şi mai socială, mai apropiată de cetăţeni, mai puţin birocratizată, care nu lasă niciun cetăţean şi nicio ţară în urmă. Aşa cum este subliniat şi în rezoluţia legislativului european, ne dorim instrumente şi mecanisme prin care Uniunea Europeană va putea cu adevărat să îi sprijine şi să îi protejeze pe europeni în mod constant, dar şi să acţioneze eficient în contextul unor crize economice, pandemii sau conflicte", a declarat preşedintele-coordonator PES activists România, Victor Negrescu.
Treisprezece ţări din UE se opun declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează AFP şi DPA.
"Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea" unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară.
Cele 13 state membre susţin că "nu exclud nicio opţiune în acest stadiu", dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.
Textul a mai fost semnat de Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania.
