Gările ”fantomă” din România. Autoritățile au cheltuit pentru ele 350 de milioane de lei
Ţara noastră are gări noi şi moderne acolo unde oamenii nu au nevoie de ele. Oficialii au tocat peste 350 de milioane de lei pentru staţii de cale ferată care nu au călători şi nici direcţii de mers.
Acuzaţiile vin din partea sindicatelor feroviare, care susţin că aceste investiţii au fost făcute fără cap. Directorul CFR Infrastructură admite că s-au făcut greşeli şi promite că vor fi reparate în 2018. Dar nu este clar cine va răspunde pentru banii aruncaţi.
80 de milioane de euro înghiţiţi de 15 gări în ultimii 5 ani. Acesta este preţul plătit de statul român, pentru modernizarea unor staţii de cale ferată. Banii - proveniţi în proporţie covârşitoare din fonduri europene - s-au dus prea uşor pe lucrări de proastă calitate.
Acuzaţiile aparţin sindicatelor din CFR, care susţin că mai toate proiectele au fost nerespectate şi că lucrările au fost umflate.
Una dintre cele mai vechi gări din România, Gara Giurgiu Oraş, care a reuşit să supravieţuiască bombardamentelor din cele două războaie mondiale este învăluită astăzi în beznă şi nepăsare. Doar câţiva oameni folosesc pe zi această rută, vitregită şi de prăbuşirea podului de la Grădiştea.
Goală este gara, gol este şi peronul. Un panou scorojit, cu însemnele guvernului, atrage atenţia asupra faptului că aici s-au făcut mari investiţii. Milioanele de euro, care nu se văd, au venit în proporţie de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 15 % din bugetul de stat.
Inginerul Mihai Olteanu povesteşte, cu mult curaj, despre investiţiile prost făcute la Giurgiu. Coordonate chiar de către şefii săi, din Compania CFR Infrastructură. ”La prima vedere se vede aşa o îmbunătăţire, dar nu cred că sunt banii ăştia investiţi aici. Adică dacă fac o eurogară nu fac de azi pe mâine, o fac pentu cel puţin 100 de ani, asta-i părerea mea ca inginer”, a explicat acesta.
Paradoxal, la Giurgiu, singură casa de bilete pe care am găsit-o deschisă era cea pentru persoanele cu dizabilităţi. Iar spaţiile comerciale, gândite să aducă bani din închirieri, erau goale. Adevărate depozite pentru scaune rupte şi gunoaie.
Altfel, nu trebuie să fii mare specialist în construcţii ca să-ţi dai seama că nimic nu e făcut cu cap în eurogara de la Giurgiu. Pus în faţa faptului împlinit, Victor Alexandru, director la investiţii în CFR infrastructură vine cu scuze, nu şi cu soluţii. ”Nu se poate asigura o pază acolo unde s-au făcut totuși investiţii de milioane de euro? Se poate asigura paza, numai că la traficul pe care îl avem acolo nu s-a justificat aceasta pază”, transmite acesta.
Staţia de cale ferată Giurgiu Oraş alături de celelalte Reşiţa Sud, Slatina, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sf. Gheorghe, Târgu Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa Nord, Zalău Nord, Brăila, Călăraşi Sud şi Slobozia Veche - sunt cele 15 eurogari intrate în programul operaţional sectorial de transport. Modernizările au înghiţit aproape 359 de milioane de lei în perioada 2013 - 2017.
Maxim Rodrigo, liderul celui mai mare sindicat feroviar, susţine că mai toţi aceşti bani au fost cheltuiţi fără cap.
”Unde sunt gări europene au o grămadă de probleme şi nu sunt acolo unde sunt mai multe direcţii de mers. Îmi spuneţi că nu au ales bine locul unde au investit banii europeni? Da! Și acolo unde i-au investit, de exemplu la Târgu Mureş, au casierii care nu sunt la nivelul călătorilor. Cei care vin să cumpere bilet trebuie să stea în genunchi să se vadă cu casiera sau trebuie să bage capul în ghişeu să se vadă cu casieră”, a transmis Rodrigo.
Cazul de la Piteşti este şi el edificator. 14 milioane de euro au fost băgaţi într-o clădire imensă care nu are călători. Imobilul e mult prea mare pentru cât trafic are gara, recunoaşte şi Bogdan Crap, şeful de staţie.
Banii au fost daţi pentru două săli de aşteptare, din care călători sunt doar într-una. Pentru 3 case de bilete, un sistem modern pentru depozitarea bagajelor, învelit încă în folia în care a venit, şi un sistem electronic de informare. Plus 5 lifturi, 6 scări rulante şi 7 încăperi destinate serviciilor comerciale, din care numai una e folosită.
Şi în timp ce România rămâne mult în urma ţărilor cu un grad înalt de automatizare şi tehnologizare în domeniul feroviar, ministerul transporturilor se face că n-are ochi şi urechi pentru acuzaţiile sindicatelor.
Şi nu putem să ignorăm faptul că, în ultimii 5 ani, la ministerul Transporturilor s-au perindat 10 miniştri : Relu Fenechiu, Victor Ponta, Ramona Mănescu, Dan Sova, Ioan Rus, Iulian Matache, Dan Marian Costescu, Petru Sorin Buse, Alexandru Răzvan Cuc şi actualul ministru Felix Stroe.
