Un jaf ca în filme: cum au dispărut 90% din cinematografele din România după 1989

Vorbim luni, despre România Film: o regie care înainte de '89 avea 600 de cinematografe.  Mai mult de 90 la sută dintre ele au dispărut sau sunt o ruină. Doar în 16 săli mai rulează filme. Iar cei 21 de miniştri, care s-au perindat după Revoluţie, pe la ministerul Culturii, nu au reuşit sau nu au vrut să oprească acest jaf. Numai unul - dintre puţinele dosare, ajunse pe masa DNA -  s-a soldat cu o condamnare.  

Afaceri cu miză imobiliară uriaşă, cinematografele care au aparţinut statului au fost închiriate sau vândute pe nimic, în funcţie de interese.

Maria Bikfalvi, fostul lider al Sindicatului Liber România Film: "A fost o vacă de muls mai pe româneşte"

Sau pur şi simplu au fost date gratis, de către România Film, autorităţilor locale, care le-au lăsat să moară.

Marius Iuraşcu, fost director al România Film: "Un mort frumos cu ochii vii."

Responsabili pentru devalizarea şi degradarea patrimoniului România Film au fost chiar oamenii care s-au învârtit, în ultimii 27 de ani, la conducerea regiei.

Înfiinţată în 1991, Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor avea după Revoluţie 600 de cinematografe. România Film mai are astăzi doar 13 săli deschise, din care numai 6 digitalizate.

În mod ironic, dezastrul este confirmat de Marius Iuraşcu, fost director al Regiei în perioada 2009 / 2015. Iuraşcu a ajuns la închisoare chiar zilele trecute, pentru fapte de corupţie, săvârşite cât timp a fost la conducerea România Film. A acordat acest interviu echipei de la Inspectorul Pro, cu puţin timp înainte de a fi arestat.

Marius Iuraşcu, fost director al RomâniaFilm: "România film a fost una dintre cele mai mari afaceri imobiliare"

Nimeni nu a fost străin de ceea ce s-a întâmplat acolo.

Maria Bikfalvi, fostul lider al Sindicatului Liber România Film: "Toţi cei care au vrut să rupă o ciozvârtă din această România Film au rupt "

Şi astfel, a fost ruinată toată industria cinematografelor.

La Cinema Bucureşti, de exemplu, un monument istoric ridicat în anii '20, ultima proiecţie a avut loc în urmă cu 13 ani.

Sala este acum închisă. România Film nu a mai avut bani pentru întreţinere şi modernizare. Cinema Bucureşti a devenit un depozit de gunoi şi bătaia de joc a chiriaşilor, care au vrut să facă un bar în holul clădirii. Molozul şi deşeurile au fost aruncate direct în sală. Dar ce pretenţii să ai de la alţii când inclusiv angajaţii România Film au azvârlit acolo lucrurile recuperate de prin alte săli?

Jaf, ignoranţă, lipsă de bun simț. Sunt doar câteva dintre cuvintele care îţi vin în minte atunci când intri în cinematograful Bucureşti. Clădirea este una impresionantă din punct de vedere architectural, dar nepăsarea şi interesele autorităţilor de la orice nivel au distrus-o pur şi simplu

La câteva sute de metri distanţă, un alt cinematograf, acelaşi dezastru

Grădina de Vară Capitol şi sala Capitol sunt şi ele monumente istorice, construite în 1920. Cât mai preţuiesc ele astăzi, pentru România Film? Ne arată chiar valoarea lor de inventar: cinematograful 6100 de lei, iar grădina de vara doar 53 de lei .

In Bucureşti, mai funcţionează în prezent doar o singură sala care aparţine de România Film. La Europa, pe Calea Moşilor, spectacolul de vineri seară, are 7 spectatori. Doi dintre ei au venit înarmaţi cu paturi.

Încă de la înfiinţare, România Film a fost gândită că o regie cu autofinanţare, aflată sub autoritatea Ministerului Culturii. Dar care autoritate din moment ce ultimii 27 de ani au fost marcaţi de bâlbâieli legislative, care au permis instalarea haosului?

Rând pe rând, cinematografele au devenit săli de bingo, restaurante, baruri, magazine, croitorii sau săli de jocuri de noroc. Interesele au fost uriaşe, iar chiriile cerute de România Film, ridicole. Vorbim despre o medie de un euro pe metru pătrat. În bătaie de joc, au fost şi sumele la care au fost evaluate sălile de cinema.

Doar 11,18 lei mai valorează astăzi cinematograful Oltetul, din judeţul Vâlcea. Sala Luceafărul din Suceava a fost evaluată la 13,91 de lei, iar în Capitală, cinematografele Bucureşti şi Festival, apar în hârtiile contabile, la cîte 5 mii de euro fiecare.

Bogdan Stanoevici, fost ministru secretar de stat în Ministerul Culturii, povesteşte abia acum despre dezastrul din cinematografe.

Bogdan Stanoevici, fost ministru secretar de stat în Ministerul Culturii: "Era vorba de o scurgere financiară total nejustificată şi ilegală în jurul cinematografelor"

De altfel, absolut toţi - de la foşti şi actuali directori ai regiei şi până la secretari de stat şi miniştri - toţi sunt de acord cu jaful din România Film. Dar nimeni nu i-a pus punct. Nimeni nu a închis acest robinet al scurgerii banilor. Cu toţii dau vină unii pe alţii. 

Haosul din spatele sălilor de cinema a început să iasă la iveală în 2006. Un raport de control al guvernului vorbea, încă de pe atunci, de management defectuos, pierderi de milioane de lei, chirii neîncasate şi micşorate de la an la an. Un dosar în care, apare şi numele lui Omar Hayssam, condamnat pentru terorism în România.

Prin două firme, care i-au aparţinut, s-a ajuns că în perioada '94 -2004, să fie demolată Grădina Cinema Parc, din Bucureşti. În locul ei a apărut o clădire comercială. Cazul a fost contestat în instanţa, dar mult prea târziu şi s-a tranşat printr-o înţelegere între România Film şi Hayssam. La conducerea regiei se află atunci Mihai Ţintea, fost director între 2002-2007.

Mihai Ţintea, fost director al RADEF: "Eu când am venit grădina nu mai funcţiona. Chiriaşul era din clanul Hayssam ştiu că am reuşit să recuperăm o sumă. Erau pe nişte ersoane dubioase şi cu antecedente nu foarte curate"

Autoritatea de control a Guvernului a legat toate aceste nereguli de numele lui Ţintea. Dat afară, acesta a contestat decizia în instanţa şi a câştigat. Marius Iuraşcu, i-a urmat lui Ţintea la şefie, între 2009 şi 2015. În cazul sau, instanţa a decis o condamnare de 5 ani cu închisoare.

Marius Iuraşcu, fost director al RADEF: "Nu am sărit niciodată peste lege, dar repet au fost multe la marginea legii "

În dosarul, instrumentat de DNA, Iuraşcu a fost acuzat de luare de mită, fals intelectual şi spălare de bani, în urmă încheierii unor contracte cu două cinematografe din judeţul Bacău. 

Acelaşi dosar a scos în evidenţă şi neregulile privind atribuirea unor lucrări de reparaţii în cazul unei săli de film din Piatră Neamţ. Este vorba despre Dacia, a cărei poveste a fost surprinsă şi în documentarul, Cinema Mon Amour.

Mai mult decât atât, un raport al Corpului de Control al Premierului, realizat în 2012, a pus sub semnul întrebării vânzarea a 22 de active, dar şi modul în care s-au cheltuit cele 6 milioane de euro încasate astfel. Iar trei ani mai târziu, în 2015, şi Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu, de aproape 9 sute de mii de euro.

Bogdan Stanoevici, fost ministru secretar de stat în Ministrul Culturii: "Toate consiliile de administraţie care existaseră toţi membrii îşi dăduseră demisia pentru că vedeau că erau într-un sistem în care totul era ilegal, banii se duceau în stânga şi în dreapta, nimeni nu ştie unde, oricum nu în visteria statului"

DNA a precizat, pentru Inspectorul Pro, că sesizarea Curţii de Conturi, din 2015, a fost conexată la un dosar penal ce fusese deja deschis pentru infracţiuni de corupţie. Şi astfel, s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Aşa au stat lucrurile în România Film, timp de 27 de ani! Şi atunci ne întrebăm firesc de ce niciunul dintre cei 21 de miniştri ai Culturii nu au făcut nimic ca să oprească jaful din industria cinematografelor?

Maria Bikfalvi, fostul lider al Sindicatului Liber România Film: "Sunt o ruină, dacă te duci în ţară plângi de ceea ce vezi"

Actualul ministru, Lucian Romascan, vorbeşte, că şi predecesorii săi, despre o nouă lege a cinematografiei, pe care şi-o doreşte gata în primul trimestru al anului viitor. Ideea de reorganizare nu e nouă şi vizează transferarea sălilor rămase la primarii.

Rămâne de văzut însă cât de eficientă va fi această măsură, devreme ce alte 150 de cinematografe au ajuns către edili, încă din 2008. Şi 90 la sută dintre ele au fost închise, de atunci şi până acum. Doar 10 mai difuzează film, deşi primarii aveau obligaţia să le modernizeze.

Lucian Romascan, ministrul Culturii: "Bugetele mai mari pentru aşa ceva sunt la autorităţile locale au acces la tot felul de programe la Compania Naţională de Investiţii pot atrage bani pentru asemenea restaurări sau repuneri în funcţiune mai uşor decât poate ministerul că autoritate centrală sau Radef-ul "

Marele perdant al ruinării reţelei de cinematografe, din întreagă ţară, este filmul românesc. Pentru că nu mai are unde să fie difuzat. Şi pentru că nu se mai strâng bani care să susţină noile producţii.

Cristian Mungiu: "Există un foarte mare respect pentru noi afară şi ar fi foarte simplu să investim, foarte puţin în această chestie ca să fie mai vizibilă. De ce nu se face treaba asta? Pentru că agenda e foarte complicate, e ultima grijă a tuturor, nu aduce un beneficiu electoral suficient cât să investească"

România este în prezent ţara europeană cu cele mai puţine ecrane, raportate la numărul de locuitori. Dacă le adunăm şi pe cele private abia ajungem la cifra de 82 de cinematografe, din care 90 la sută sunt amplasate în centrele comerciale. Suntem, din păcate, ţară unde 4 locuitori din 10 susţin că sunt nevoiţi să meargă la film, într-un alt oraş