Raport: PIB-ul țării noastre ar putea atinge 700 de miliarde de euro până în 2034, iar nivelul de trai se va îmbunătății
PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 miliarde de euro în 2034 şi se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creştere reală de aproximativ 3% anual şi o inflaţie medie similară, potrivit macroeconomiştilor din ING Bank.
Aceste estimări ar poziţiona România în competiţie cu ţări precum Austria şi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, se menţionează într-un comunicat al băncii.
Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi semnificativ, fiind reflectat de creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetăţenii unei ţări cu venitul lor, comparativ cu cetăţenii altor ţări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.
"Până în 2035, ne aşteptăm la o economie robustă, matură şi diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice şi digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem şanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate", a declarat Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România, citat în comunicat.
Conform sursei citate, investiţiile, în special cele finanţate din fonduri UE şi cele atrase prin investiţii străine directe, vor constitui un factor principal al creşterii PIB-ului în următorul deceniu.
Absorbţia eficientă a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 şi încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii şi a capitalului uman, generând un "salt major" al economiei.
De asemenea, tendinţa de nearshoring (relocarea producţiei mai aproape de pieţele vestice) poate transforma România într-o destinaţie preferată pentru investiţii noi, atât timp cât forţa de muncă rămâne disponibilă şi competitivă.
"România are şanse mari să devină o destinaţie tot mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, cu condiţia menţinerii stabilităţii şi implementării reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroeconomică - adică deficit bugetar controlat, inflaţie redusă şi un leu relativ predictibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar atingerea ţintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) şi consolidarea finanţelor publice va creşte încrederea. Apoi, îmbunătăţirea infrastructurii va spori atractivitatea. Pe măsură ce autostrăzile, căile ferate modernizate şi porturile se dezvoltă (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad şi România devine mai convenabilă ca hub de producţie şi distribuţie. România ar putea fi una dintre destinaţiile favorite pentru companiile occidentale care îşi relocalizează producţia mai aproape de casă. Acest nearshoring este deja vizibil în investiţii noi în producţie (de exemplu, unii producători de componente auto sau echipamente electronice au ales România ca bază regională). Cu o strategie clară de promovare a investiţiilor, România poate valorifica statutul de a şasea ţară ca mărime a populaţiei din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital străin în anii 2025-2035", a completat Valentin Tătaru.
.webp)
