Traditia romaneasca a falsurilor din industria alimentara. Cum se fabrica, de fapt, salamul "de Sibiu" si cascavalul "Rucar"

×
Publicitate

Salam "de Sibiu" cu mucegai fals, din faina de orez si vopsea, carnati "de Plescoi" facuti la Bucuresti, cu soia si coloranti, magiun "de Topoloveni" din suc de prune importat din Ucraina, cascaval Rucar facut in Germania.

In piata alimentara, traditia romaneasca e mai degraba una a falsurilor.

Duminica, la "Romania, te iubesc!", Anca Nastasi ne ofera un ghid de supravietuire in haosul etichetelor inselatoare.

Cata carne contine un kilogram de carne? Pe piata alimentara suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile: industria se incapataneaza sa ne vanda apa si soia la pret de carne sau arome chimice la pret de fructe. Calitatea mancarii a scapat de sub controlul autoritatilor, nimic nu mai e ce pare: bio, taranesc, traditional, romanesc, de casa, fara E-uri, natural... Cuvinte magice, care cresc vanzarile, dar ascund tot mai multe minciuni.

Mai nou, e la moda, pe etichete "proteina animala". Sorin Minea, producator mezeluri: "Mazga roz... Orice rest de carne care contine proteina poate fi transformata in acea mazga. Aia se imbunatateste cu apa, se adauga apa in ea, ca sa fie rehidratata, mai castigi ceva prin apa care o pui..."

La "Romania, te iubesc!" intram in fabricile de mezeluri sa aflam secretele urate ale profitului si sa invatam sa alegem.

Sorin Minea, producator mezeluri: "Beleaua noastra e ca in 26 de ani, si unele retete care erau bune am reusit sa le distrugem."

Cum se straduiesc cativa producatori sa salveze salamul de Sibiu vedeti la "Romania, te iubesc!".

Si in materie de branzeturi, producatori mici si cinstiti sunt ingenunchiati de concurenta neloiala.

Nicu Bumb, producator telemea: "Consumam 6-7 litri de lapte pentru 1 kilogram de telemea si pleaca de la noi cu 11 lei kilogramul de telemea."

In Romania, exista de anul acesta trei produse pentru care Comisia Europeana baga mana in foc ca sunt de calitate, pentru ca se produc dupa retete locale vechi si sanatoase: cum le distingem, cine sunt oamenii care le produc si ce ingrediente folosesc, vedeti la "Romania, te iubesc!". Teoretic, odata protejate denumirile lor, piata falsurilor ar trebui sa dispara.

Bibiana Stanciulov, producator magiun: "Pare o chestiune paradoxala sa spui ca magiunul de prune se face din prune, dar asta am fost noi obligati sa facem prin standard."

E vreo diferenta intre magiun si pasta de prune tartinabila? Cum sa ne ferim de falsurile din mancarea noastra de zi cu zi? Raspunsul, la "Romania, te iubesc!".

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
Razboaiele magiunului de Topoloveni si salamului de Sibiu. "In Romania, doar prostii au respectat regulile"

TRADITIE ROMANEASCA, partea a III-a. Delicatesele romanesti n-au disparut cu totul, mai au o sansa, dar e in mana producatorilor care nu vor sau nu pot sa se uneasca pentru a-si proteja retetele cu adevarat traditionale.

Ce se intampla cand functionarii statului decid ce mancam. Alimente "traditionale" care tin jumatate de an

TRADITIE ROMANEASCA, partea a II-a. Telemea "de Sibiu", din lapte de oaie care paste in Braila, carnati "de Plescoi" facuti la Bucuresti. Multi fabricanti necinstiti s-au folosit de renumele unor bunatati ca sa faca profit.

Adevaratele bunatati romanesti, alungate din magazine. "Intai distrugi gustul populatiei, apoi cumpara absolut orice"

TRADITIE ROMANEASCA, partea I. Suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile pentru ca industria se incapataneaza sa ne vanda apa si soia la pret de carne sau arome chimice la pret de fructe. Intr-o piata scapata de sub control, nimic nu mai e ce pare.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.