Liderii atei ai Europei si tarile in care credinciosii au devenit o minoritate. Ce rol mai joaca religia in 2015. INFOGRAFIC

Un citat atat de faimos incat a devenit cliseu spunea ca “Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”. Cat de actuala mai este insa aceasta fraza atribuita, probabila abuziv, scriitorului si politicianului francez Andre Malraux, intr-o epoca in care 20% dintre cetatenii Europei se declara atei – si la fel fac si cel putin cinci lideri ai unor state europene? Cum religia si religiozitatea sunt printre cei mai subiectivi indicatori, am incercat sa cautam un raspuns obiectiv in statistici.

In infograficul interactiv de mai jos am pus la un loc mai multe date: procentul de persoane care se declara religioase in fiecare tara, credinta cu cei mai multi adepti (sau necredinta, in cazul catorva state), dar si credinta liderului tarii – presedintele, in cazul republicilor prezidentiale si semi-prezidentiale, premierul in cazul republicilor parlamentare si monarhiilor constitutionale.

Am inclus doar liderii politici care si-au exprimat clar optiunile religioase, chiar daca uneori acestea sunt confuze. De pilda, presedintele belarus Alexandr Lukasenko se declara “ateu ortodox” iar premierul slovac Robert Fico oscileaza intre ateism si catolicism in functie de nevoile campaniei electorale.

Pe langa acesti doi lideri usor confuzi asupra credintei lor, alti trei conducatori de state se declara atei. Presedintele Francois Hollande, urmasul politic al regilor “prea crestini” ai Frantei, a declarat in 2011, intr-un interviu acordat revistei catolice “La Vie”: “Respect toate confesiunile. Doar ca a mea este sa nu am niciuna”.

Si premierul croat Zoran Milanovic este un ateu declarat. A fost chiar acuzat de un episcop catolic ca “promoveaza ateismul si anti-catolicismul”, dupa ce a anuntat ca nu va merge la biserica cu prilejul Zilei Independentei. Opinii religioase similare impartaseste si presedintele croat Ivo Josipovic, dar si sefa diplomatiei de la Zagreb, Vesna Pusic.

Cea mai surprinzatoare situatie este insa in Grecia, o tara unde 4 din 5 locuitori sunt credinciosi si unde pana acum un deceniu religia era trecuta si in actele de identitate. Noul premier, Alexis Tsipras, este ateu si a anuntat inainte de a prelua sefia Guvernului ca nu va accepta o ceremonie religioasa, asa cum cerea traditia politica greceasca, ci doar un juramant laic, din care a lipsit orice referire la Dumnezeu.

Intr-o Europa unde odinioare credinta era o problema de viata si de moarte, in 2015 nu mai putin de sapte conducatori isi permit sa nu precizeze absolut nimic despre opiniile lor religioase sau anti-religioase. Mesajul pe care il transmite un astfel de gest e clar: religia fiecaruia e o chestiune cu caracter strict privat, care nu are ce cauta pe agenda publica.  

Chiar si acolo unde liderii se declara credinciosi apar situatii interesante, cum ar fi chiar cea din tara noastra, unde presedintele Klaus Iohannis face parte dintr-o minoritate religioasa. Biserica Evanghelica de Confesiune Augustana din Romania numara, la ultimul recensamant, 5399 de credinciosi. Si la vecini, in Ungaria, premierul Viktor Orban este calvin, o confesiune minoritara intr-o tara unde aproape 40% dintre cetateni se declara catolici. O alta situatie interesanta este in Cehia si Olanda, tari unde cea mai raspandita credinta este tocmai lipsa credintei. Premierii acestor state sunt insa, macar la nivel declarativ, crestini.

Alti lideri si-au schimbat optiunile religioase, poate sincer, poate din motive politice. Vladimir Putin declara ca a fost crescut de un tata ateu militant si o mama care practica in secret ortodoxia si ca a redescoperit credinta dupa o serie de accidente din care el si sotia sa au scapat ca prin miracol. Pe de alta parte, Simonetta Sommaruga , presedintele Elvetiei, a declarat pentru publicatia "Schweiz am Sonntag" ca, desi a primit o educatie traditionala catolica, la varsta de 20 de ani a parasit aceasta biserica si inca mai cauta un raspuns in materie de religie.

Care este concluzia? Europa e departe de a se transforma intr-un centru al necredintei. Pentru majoritatea cetatenilor de pe continentul nostru, religia continua sa joace un rol important. Pe de alta parte, acest rol e din ce in ce mai mult limitat la viata privata, mai ales in statele UE. La nivel public, insa, religia conducatorilor conteaza din ce in ce mai putin pentru cei care ii aleg. Ar putea fi un semn al modernizarii – sau doar un vot impotriva establishment-ului.

 

INFOGRAFIC: Vlad Moldoveanu; TEXT: Radu Pirca