Kovesi: "Nu e nici prima, nici ultima data cand se incearca intimidarea". Cum ar putea ameninta Parlamentul activitatea DNA

Ultimul update: Miercuri 20 Aprilie 2016 00:38
Data publicarii: Sambata 09 Aprilie 2016 15:04
Categorie: Dupa 20 de ani

In editia din 10 aprilie a emisiunii “Dupa 20 de ani”, Laura Codruta Kovesi, procuror-sef al DNA, vorbeste despre presiunile la adresa sa si a institutiei pe care o conduce, dar si despre scandalul Panama Papers.

Sefa Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, este invitata lui Cristian Leonte in editia de duminica, 10 aprilie, a emisiunii “Dupa 20 de ani”.

Principalele subiecte:

- Ce se va intampla in noul mandat in fruntea DNA
- Cum reactioneaza DNA la dezvaluirile din Panama Papers
- DNA vs. Parlament
- Cum a decurs tentativa de "intimidare" a sefei DNA
- Intrebarile din jurul companiei "Black Cube"
- Presiunile asupra DNA
- Ce se va intampla cu Dosarul Microsoft
- Decizia CCR incetineste rezolvarea dosarelor
- Jumatate de miliard euro din dosarele DNA trebuie sa ajunga la buget
- De ce sunt populari coruptii
- Ce ar putea sa se mai schimbe in cazul interceptarilor
- Planurile de viitor ale Laurei Codruta Kovesi

 

Ce se va intampla in noul mandat in fruntea DNA

In aceasta saptamana, Klaus Iohannis a semnat decretul pentru un nou mandat al dumneavoastra in fruntea DNA. Care sunt obiectivele dumneavoastra?
Obiectivele sunt cele pe care le-am prezentat atunci cand am sustinut interviul pentru reinvestire in fata CSM. In primul rand, continuarea activitatii pe care am desfasurat-o in primii 3 ani de activitate, indeplinirea tuturor obiectivelor stabilite in cadrul MCV, continuarea recuperarii prejudiciilor si instituirea masurilor asiguraratorii in dosarele noastre, incercarea de a solutiona toate dosarele pe care le avem in lucru in functie de criterii si prioritati pe care le stabilim in activitate. Cel mai important obiectiv este sa ne continuam activitatea in conditiile in care trebuie asigurata si pastrata stabilitatea si independenta institutionala a DNA.

Nume noi in dosare in lucru vom vedea? Nume noi de oameni de afaceri, de politicieni? Pentru ca acestea sunt cazurile care atrag atentia in primul rand.
Sunt in jur de 8.000 de dosare in lucru in acest moment. O parte dintre ele – in jur de 5.000 – au fost din dosarele care s-au inregistrat in cursul anului trecut, avem si dosare noi, si dosare mai vechi, deci cu siguranta o sa fie solutionate si alte dosare in acest an in afara de cele pe care deja le cunoasteti.

Si cu personaje politice pe care, de exemplu, nu le cunoastem inca?
Cred ca sunteti de acord ca ar fi nepotrivit sa spun pe cine cercetam in acest moment, sa spun public cine urmeaza. O sa vedem daca sunt nume noi sau nume vechi.

Cum reactioneaza DNA la dezvaluirile din Panama Papers

In recentele dezvaluiri Panama Papers exista informatii care pot fi folosite in dosarele DNA, pentru ca vorbeam de obiective.
Suntem atenti la tot ce apare in spatiul public. Sunt situatii in care folosim informatii din spatiul public pentru a deschide anumite investigatii, folosim informatii din spatiul publica care pot fi verificate ulterior prin diverse mijloace probatorii pe care noi le putem administra. Atunci cand apar informatii in spatiul public despre persoane pe care noi deja le investigam, de asemenea, ne uitam cu atentie la aceste informatii.

Va uitati cu atentie, de exemplu, si la numele unuia dintre suspectii din dosarele de retrocedare Ferma Baneasa?
Este deja dosar in lucru la DNA, cu siguranta vom analiza si informatiile din spatiul public cu privire la toate persoanele implicate.

Poate cere DNA informatii suplimentare din Panama, din acest dosar, autoritatilor de acolo?
Atunci cand o astfel de informatie este utila intr-un dosar, da, putem.

Si intrebarea fireasca pe care toti care ne urmaresc si-o pun: DNA poate confisca bani obtinuti ilegal si care sunt acum in Panama?
Da, putem confisca in general bani obtinuti sau orice venituri obtinute in mod ilegal atunci cand dovedim ca s-a comis o infractiune si putem confisca sume de bani care nu se afla pe teritoriul Romaniei. Deja intr-un dosar instrumentat de DNA chiar la inceputul anului s-a indisponibilizat un imobil care nu e pe teritoriul statului roman, este undeva pe teritoriul unui stat membru UE, deci da, putem sa facem acest lucru.

Inclusiv cu sume de bani?
Si conturi cu sume de bani, putem sa le disponibilizam. Toate aceste activitati se fac prin intermediul comisiilor rogatorii.

DNA vs. Parlament

Vorbind de noul dumneavoastra mandat, care sunt provocarile noului mandat.
As putea spune ca provocarile continua, nu sunt noi. Una dintre cele mai mari provocari vizeaza volumul foarte mare de dosare cu care se confrunta DNA. Si anul trecut am avut peste 10.000 de dosare in lucru in care doar 90 de procurori din DNA instrumenteaza aceste dosare. Mai sunt procurori care participa in sedintele de judecata si care nu fac ancheta. Deci, va dati seama, este un volum extrem de mare pe care trebuie sa-l gestionam si este o vulnerabilitate daca ne referim in primul rand la durata anchetelor. Sunt situatii in care o ancheta poate fi finalizata in 3 saptamani sau 3 luni, dar sunt situatii in care o ancheta poate dura si un an sau 2, depinde de obiectul anchetei sau de activitatile care se deruleaza in ancheta.

Asta e una din provocari, numarul mic de provocari pentru cazuri.
Nu neaparat mic. De exemplu, anul trecut numarul de procurori al DNA a fost majorat cu 50 de persoane, dar volumul de activitate tot a crescut. Poate se impune o solutie legislativa care sa rezolve aceasta problema. As da un exemplu: modificarea conditiilor de aplicare a acordului de recunoastere a vinovatiei. In prezent, pentru a-l incheia, pedeapsa maxima prevazuta de lege e de 7 ani. Majoritatea infractiunilor pe care noi le investigam au pedeapsa mai mare de 7 ani, cum e luarea de mita, spalarea de bani, Daca ar exista aceasta posibilitate de a incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei, sigur ca si dosarele s-ar putea finaliza mai repede. Aceste acorduri sunt verificate de legalitate de catre instantele de judecata si astfel s-ar degreva si instantele de judecata si nu s-ar mai relua cercetarea judecatoreasca. O alta vulnerabilitate o vizeaza continua provocare legislativa, daca pot sa ii spun asa. Exista foarte des riscul ca anumite instrumente legislative pe care noi le folosim sa fie modificate, anumite competente pe care procurorii si magistratii in general le au sa fie modificate, exista foarte multe proiecte de legi care se afla in Parlament, unele dintre ele in comisiile juridice, in care se pun in discutie chestiuni care vizeaza in mod direct si activitatea DNA. De foarte multe ori am avut surpriza sa observam ca anumite proiecte de legi care nu erau trecute pe ordinea de zi au aparut pe ordinea de zi, anumite amendamente despre care nu se cunostea au aparut in dezbatere, si atunci si din aceasta perspectiva putem spune ca avem o vulnerabilitate.

Si cine va sunt aliati in astfel de cazuri, cand Parlamentul face propuneri care pot ingreuna activitatea dumneavoastra?
Acum, cred ca sunt cunoscute cazurile in care au fost anumite incercari de a modifica intr-un mod negativ legislatia penala, daca e sa amintesc asa-numita „Marte Neagra”, cand parlamentarii au intentionat sa modifice in sens negativ anumite dispozitii din Codul Penal si Codul de Procedura Penala si stim cu totii ca atunci interventia societatii civile si a cetatenilor a stopat aceasta incercare. Avem un dialog institutional cu ministerul Justitiei si cu CSM in acest moment, initiator legislativ este MJ si de aceea e important sa avem acest dialog.

Dar in Parlament pare ca nu prea aveti aliati, dat fiind ca votul pentru cererea de incuviintare a retinerii, arestarii, a fost de multe ori impotriva. Acolo pare ca cineva nu e de acord sa sprijine activitatea DNA. Ce va faceti, de exemplu, in cazul Sebastian Ghita, unde DNA a stabilit o cautiune record, interdicitie de a discuta cu o multime de persoane, ce veti face daca aceste conditii nu sunt indeplinite?
Nu as dori sa comentez un caz aflat in curs, este o investigatie deschisa. Pot doar sa va spun, la modul general, ce face DNA pentru a aplica dispozitiile din Codul de Procedura Penala privind masurile preventive. In situatia in care instituim astfel de masuri si inculpatii sunt obligati sa plateasca o cautiune, fixam termene pentru plata cautiunii. Pana in prezent, in toate aceste situatii cautiunea a fost platita de catre cei carora li s-a stabilit aceasta obligatie. O sa vedem ce se intampla cand, intr-o anumita speta, o persoana nu doreste sa depuna cautiunea prevazuta de lege.

Va trebui sa mergeti din nou in Parlament sa cereti incuviintarea pentru o noua retinere sau arestare. Pana la urma, aveti ocazia acum sa le transmiteti un mesaj parlamentarilor care se opun cercetarii unora dintre deputati si senatori.
Nu cred ca trebuie sa intru eu in dialog cu Parlamentul, cred ca orice dialog cu Parlamentul se face institutional. Noi, atunci cand avem cereri, le trimitem in scris, motivat, primim un raspuns scris, din pacate nu intotdeauna motivat. Niciodata cererile de arestare formulate de DNA, atunci cand sunt respinse, nu sunt respinse cu o motivare. Noi nu primim niciodata o argumentare, o motivare a votului care se da in Parlament.

In acest ultim caz, al lui Sebastian Ghita, ati primit o astfel de motivare?
Am primit un raspuns in care am luat la cunostinta votul din Parlament, atat. Fara motivare. Regulamentul Camerei Deputatilor si al Senatului nu prevede obligativitatea de a motiva astfel de decizii.

Cum a decurs tentativa de "intimidare" a sefei DNA

In urma cu un an, la precedenta noastra intalnire la „Dupa 20 de ani”, vorbeati despre presiuni indirecte. Spuneati atunci ca procurorii au experienta necesara ca sa le reziste. Acum DNA e in fata unui nou tip de presiune, e o situatie inedita, cel putin din ce stim noi, „o incercare nereusita de intimidare”, asa ati calificat operatiunea de fraude informatice, de hartuire a membrilor familiei dumneavoastra. Ce s-a intamplat?
Este o investigatie in acest moment in curs, DIICOT instrumenteaza acest dosar penal, motiv pentru care eu nu pot sa fac comentarii. Ei au dat un comunicat de presa care, din perspectiva mea, este suficient de explicit pentru a arata ce s-a intamplat. Pot doar sa comentez din perspectiva mea si a familiei – au fost anumite telefoane care s-au dat in mod repetat si insistent catre membrii familiei mele, catre prieteni foarte apropiati, in unele telefoane s-a incercat aflarea unor date personale precum e adresa de e-mail. Niciunul dintre membrii familiei mele, nici dintre prietenii apropiati, nu a dat curs acestei solicitari si nu a avut dialog cu persoanele care au fost sunate. In acest moment, eu nu am nicio calitate in acest dosar, sunt convinsa ca procurorii DIICOT vor face investigatia si vor stabili ceea ce s-a intamplat si acesta este motivul pentru care eu nu pot sa fac alte comentarii.

A fost vorba de conbvorbiri telefonice, asadar. Au fost persoane diferite, au fost mai multe apeluri?
Nu pot sa dau niciun fel de amanunt din ancheta DIICOT. Repet, au fost telefoane insistente, repetate, dar nereusite, pentru ca nimeni nu a intrat in dialog cu aceste persoane.

In limba romana, in alta limba? Vorbeau romaneste sau alte limbi?
Nu pot sa spun acest amanunt.

Din comunicatul DIICOT rezulta ca aceste actiuni au avut loc in martie. Pe ce perioada s-au intins, ne puteti spune?
In ceea ce priveste activitatile prin care s-a telefonat in cercul meu de prieteni si catre membrii familiei, a fost o actiune care a durat aproximativ o zi jumatate.

Contul dumneavoastra de mail a fost atacat in vreun fel?
Nu.

Cat de sigur e contul procurorului-sef al DNA?
La fel de sigur cum sunt toate conturile de e-mail din toata lumea.

Ca orice cont obisnuit de server comercial, de pilda?
Exista un cont personal, exista cont pentru adresele de mail de serviciu, fiecare se bucura de nivelul de protectie necesar pentru astfel de functii. Mailurile de serviciu sunt destinate activitatilor de serviciu si sunt protejate intr-un anumit fel, in rest am un cont de mail la fel cum are fiecare persoana.

Ce fel de mesaje ar fi putut gasi aceasta grupare in mailurile care au fost atacate?
Nu stiu ce au gasit, nici nu ma intereseaza ce au gasit, pot doar sa va spun ca in ceea ce ma priveste sunt un om extrem de corect, am fost corecta toata viata, sunt corecta si voi fi in continuare si nu am niciun fel de indoiala cu privire la orice informatie pe care orice persoana din lumea asta ar putea sa o gaseasca. Deci nu am niciun fel de emotie, sunt un om corect si intotdeauna am respectat legea. Pot sa caute la fel cum s-au cautat si in anii anteriori, probabil investigatii despre ceea ce fac si am facut au facut cu siguranta foarte multe persoane, si jurnalisti de-a lungul timpului au publicat tot felul de anchete cu privire la activitatile mele profesionale sau nu, dar repet – nu am niciun fel de emotie cu privire la ceea ce s-ar putea afla pentru ca sunt un om corect, am fost un om corect si intotdeauna am respectat legea.

Intrebarile din jurul companiei "Black Cube"

Black Cube, compania pentru care lucreaza cei 2 israelieni, sustine ca lucreaza pentru „elemente asociate guvernului”. DNA colaboreaza cu aceasta agentie de investigatii privata?
Nu.

Aveti cunostinte ca alte agentii ale Guvernului Romaniei folosesc aceasta agentie?
Potrivit legii, DNA coopereaza cu institutii sau agentii guvernamentale similare din alte state atunci cand activitatile infractionale exced teritoriul Romaniei, iar in Romania colaboram cu institutiile statului, cum e prevazut in Codul de Procedura Penala si in celalalte legi de organizare a celorlalte institutii.

In cariera dumneavoastra nu ati intalnit astfel de investigatii facute de companii private in cazuri presupus de coruptie?
Nu are relevanta ce am intalnit eu in cariera mea, eu va spun ca nu colaboram cu firme private, doar cu institutii ale statului roman sau cu institutii similare din alte state.

Black Cube declara ca cei doi israeleini arestati facusera „descoperiri importante”. Fiind vorba de presupuse fapte de coruptie, a cerut DNA aceste informatii de la cei arestati?
Eu nu pot sa comentez un comunicat de presa pus de o firma privata intr-o limba straina. Nu am ce sa comentez.

Cine credeti ca ar fi avut interes sa creeze aceste neplaceri la adresa procurorului-sef al DNA?
In general sunt omul caruia nu ii place sa spuna „se pare, cred”, sa fac supozitii. Vorbesc intotdeauna pe probe. In acest caz nu pot sa vorbesc pentru ca e o investigatie in curs. Sunt convinsa ca procurorii DIICOT vor afla adevarul.

Presiunile asupra DNA

V-ati intrebat cu siguranta cine a initiat aceasta operatiune.
Da, sigur ca m-am intrebat.

Si de ce.
Dumneavoastra ce credeti, de ce. Putem sa ne punem intrebari, sigur ca da. Cred ca anchetele DNA din ultimii ani au aratat ca procurorii sunt curajosi, activi si investigheaza orice persoana indiferent de functia sau averea pe care o are. Probabil ca sunt persoane deranjate de anchetele noastre, sunt probabil persoane deranjate ca DNA isi face treaba, nu e nici prima si nici ultima data cand se incearca intimidarea, se incearca sa se faca presiuni asupra procurorilor din DNA. In ultimii 3 ani am vazut de foarte multe ori presiuni directe sau indirecte, exercitate prin declaratii publice facute de persoane care detin sau au detinut functii importante. Am vazut presiuni inclusiv prin incercarea de a modifica legea, chiar si respingerea cererilor de arestare in Parlament putem sa o consideram un fel de presiune. Sunt de foarte multe ori situatii in care persoane pe care le cercetam fac plangere la Inspectia Judiciara, la alte organe ale statului, deci nu e o situatie neobisnuita pentru procurorii DNA care isi fac treaba si, dupa cum se vede, bine. Poate masura succesuluI DNA o putem raporta si la nivelul de critici din partea unor persoane pe care le cercetam sau a persoanelor apropiate celor pe care le cercetam.

Ca sa inteleg si sa rezum, despre presiuni facute asupra procurorilor DNA, acestea vin din partea celor implicati in dosare si sunt constante pe timpul anchetelor.
Presiunile, pentru un procuror din DNA, sunt foarte multe, sunt presiuni externe sau interne. Externe ar fi si declaratiile publice care se fac – ati vazut, de foarte multe ori persoane pe care le cercetam comenteaza si depsre viata personala sau despre viata unui procuror care-i investigheaza, am vazut de foarte multe ori situatii cand persoane pe care le-am cercetat, dupa ce au iesit din DNA s-au dus intr-un studio TV, au comentat dosarul public, iar procurorii DNA nu pot sa aiba o reactie, pentru ca noi nu putem comenta public dosarele. Este si acesta un tip de presiune. Apoi exista presiune interna – a termenelor, atunci cand institui o masura preventiva, a retinerii, de pilda, in cateva ore trebuie sa finalizezi dosarul, sa intocmesti referat de arestare, sa administrezi probe. E si aceatsa o presiune pentru un procuror, dar nu cred ca ati vazut niciodata un procuror DNA sa se planga. Ceea ce cred ca e foarte important e ca procurorii DNA au suficienta maturitate profesionala, sunt curajosi si nu se lasa intimidati nici de aceste presiuni, nici de plangerile pe care avocatii sau alte persoane cercetate le fac, si la Inspectia Judiciara sau in alta parte. Pur si simplu sunt oameni care cred in ceea ce fac, respcta legea si isi fac datoria.

Dar recunoasteti ca presiuni de acest fel n-au mai intalnit procurorii DNA, inclusiv dumneavoastra.
Eu pot sa va spun ca sunt presiuni asupra procurorilor din DNA de toate tipurile. Au fost, probabil or sa mai fie, important este ca noi suntem pregatiti sa le facem fata, le facem fata si o sa ne continuam activitatea indiferent de ceea ce se intampla in spatiul public.

Revin la declaratia pe care ati facut-o, „a fost o incercare nereusita de intimidare”. Stiti cine a incercat sa va intimideze.
Nu pot sa comentez.

In cariera dumneavoastra ati fost intimidata direct?
Se pare ca nu, si va spun ca nu, si imi continui treaba la fel de bine. Nu par un om care sunt intimidata.

In cariera dumneavoastra ati fost amentata direct?
Prefer sa nu comentez public aceste lucruri.

Ce se va intampla cu Dosarul Microsoft

Sentintele in dosarul Microsoft sunt de la 3 ani cu executare la o condamnare cu suspendare plus sume de recuperat. Cum comentati aceasta condamnare a instantei?
Nu am voie ca magistrat sa caracterizez o solutie. Am facut o analiza impreuna cu colegii, s-a decis la nivelul DNA sa atacam aceasta decizie a judecatorilor. Motivele de apel or sa vizeze atat latura penala, ceea ce include si pedepsele, dar si latura civila, ceea ce include partea de confiscare. Mai multe amanunte o sa putem da atunci cand judecatorii vor motiva pe fiecare chestiune. Aceasta prima analiza a vizat doar aspectele din minuta publicata de catre judecatori.

Ce se intampla cu restul dosarului? La inceput erau mult mai multe nume si un prejudiciu mult mai mare.
In dosar se continua cercetarile, in prima faza au fost trimisi in judecata o parte dintre inculpati, s-a disjuns dosarul privind infractiunea de spalare de bani, inclusiv fata de persoane cercetate in faza initiala. Apoi alte persoane, mai ales cei care au avut calitatea de fosti ministri, sunt cercetati si invinuiti pentru infractiuni de abuz in serviciu. Este necesar sa stabilim cu exactitate prejudiciul, pentru a putea sa si recuperam. Au fost dispuse niste rapoarte de constatare financiara, se fac analize financiare, sa speram ca in curand vor fi finalizate. Se analizeaza in paralel si probe propuse de persoanele investigate in acest dosar.

Se modifica valoarea prejudiciului?
O sa vedem in functie de analiza financiara.

Cand ar putea fi gata analiza?
Depinde de specialisti, de cat timp au pentru a studia documentele, de volumul documentelor. Dar va asigur ca se lucreaza in acest dosar.

Se va extinde investigatia si asupra altor persoane?
Investigatia este extinsa si asupra unor persoane cu privire la infractiunea de spalare de bani.

Acolo e vorba de demnitari, e cazul sa mergeti si mai sus, ca nivel de responsabilitate, intr-unul dintre guverne?
Depinde foarte mult ce rezulta din investigatii, din audierea martorilor, din probe.

Decizia CCR incetineste rezolvarea dosarelor

Ce se intampla cu dosarul EADS?
Este la acelasi procuror, se verifica acelasi suspicuni – abuz in serviciu sau fapte conexe unor fapte de coruptie. Exista comisii rogatorii in curs, exista analize financiare, pot sa spun ca aceste dosare sunt la un procuror care are in lucru alte 110 dosare. Sigur ca in calitate de sef al institutiei incercam sa degrevam de alte dosare procurorii care au dosare atat de complexe, dar din nefericire volumul foarte mare de dosare ne-a impiedicat sa facem acest lucru. Majoritatea colegilor din DNA au un volum impresionant de dosare. Atunci cand ai in lucru 100 de dosare si lucrezi la 100 de dosare in paralel, ancheta merge mai dificil. Am tras de multe ori un semnal de alarma, mai ales in ultima perioada, atat asupra nevoii de a avea resurse financiare, mai ales dupa decizia CCR, pentru ca asa cum am spus, multe dintre resursele investigative le folosim in acest moment pentru a operationaliza serviciul tehnic si pentru a pune in aplicare decizia CCR. Din acest motiv, durata de solutionare a dosarelor va fi cu siguranta afectata. Daca un procuror are in lucru 100 de dosare si era ajutat de 2-3 politisti, acum unul din politisti lucreaza si la alte activitati. E foarte dificil ca procuror singur sa gestionezi un volum atat de mare de dosare.

Pentru cei care ne urmaresc: ce inseamna operationalizare?
Inseamna sa ne dezvoltam acest serviciu tehnic care exista in DNA inca de la infiintare.

Si care ce face?
Se ocupa de punerea in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica. Nu inseamna doar interceptarea comunicatiilor prin telefon, ci a comunicatiilor de orice tip – telefon, mail, alte sisteme informatice – inseamna acees intr-un sistem informatic, inseamna localizarea unor persoane sau posturi telefonice, activitati de supraveghere operativa sau, popular, filaj. Deci cu aceste activitati se ocupa serviciul tehnic. Avem rapoarte de activitate pe site.

Si pentru acest serviciu tehnic aveti nevoie de mai multe fonduri. Ati avut discutii in guvern?
Sigur, am avut discutii in prima faza cu doamna ministru a Justitiei, apoi Guvernul a dat acea hotarare prin care s-au suplimentat cu doar 40 de posturi posturile de politie din cadrul DNA. Cu siguranta o sa mai avem discutii cu doamna ministru. Doamna ministru Pruna a fost foarte activa in a sprijini DNA in a rezolva aceasta problema, si nu doar DNA ci si celalte structuri de Parchet.

Puteti spune ca in continuare fondurile sunt insuficiente?
Daca ne raportam la ceea ce are nevoie in acest moment serviciul tehnic, da, fondurile sunt insuficiente. Avem o cerere depusa la MJ catre Guvern in acest moment, am motivat ce avem nevoie pentru a continua activitatea la parametri optimi, asteptam sa primim un raspuns. Pana la acest moment am primit cele 40 de posturi, procedurile administrative pentru a putea angaja efectiv acesti politisti sunt in derulare, sper sa fie finalizate cat mai repede.

Apropo de comisii rogatorii, cum caracterizati raspunsul partenerilor dumneavoastra din alte tari in a da informatii, in a colabora in ancheta. Vin la timp, vin complete?
Anul trecut am avut peste 117 comisii rogatorii. Sunt state care ne raspund foarte repede, in cateva luni, sunt state de la care primim raspunsul dupa 1 an – 1 an jumatate. Depinde foarte mult de obiectul cererii, de conventiile aplicabile, termenul mediu de raspuns e de cateva luni.

Jumatate de miliard euro din dosarele DNA trebuie sa ajunga la buget

Cum credeti ca va schimba Agentia Nationala pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate felul in care se recupereaza banii din infractiunile dovedite?
Asa cum arata legea, reprezinta un pas inainte infiintarea acestei agentii pentru a rezolva problema confiscarilor efectiv. Important e daca procedurile pe care agentia le va folosi au fost modificate si sunt utile. In anii trecuti am vazut ca hotararile definitive de condamnare, cel putin in cazul dosarelor DNA, nu au fost executate in totalitate.

Si ati pus presiune inclusiv pe ANAF.
Nu cred ca am pus presiune, am facut niste declaratii publice in care, cand am prezentat activitatea DNA am spus sumele de bani care trebuie executate de o alta institutie. Faptul ca, intre institutiile statului, purtam dialog si spunem niste lucruri nu cred ca e o presiune. Am spus public ca in 2015 sunt de executat sumele de 310 milioane de euro, rezultate doar din dosarele investigate de DNA, iar in acest an suma care trebuie executata este de 200 de milioane de euro. De ce am facut public acest lucru? Fiindca nu sunt banii cuiva, sunt banii statului. Proprietarul acestor sume e statul roman si acesti bani trebuie sa intre in bugetul de stat. Nu este datoria DNA sa execute aceste hotarari. Datoria DNA a fost sa identifice bunuri, apoi sa indisponibilizeze aceste valori. Apoi, masurile dispuse de DNA au fost validate de judecatorii care au solutionat aceste cazuri, au dispus hotarari definitive, iar institutiile financiare, in speta ANAF, trebuie sa respecte aceste decizii ale justitiei si sa recupereze acesti bani.

Si totusi banii nu au fost recuperati decat in foarte mica masura. Ce a impiedicat recuperarea lor?
Avem o investigatie in curs, cel putin pe cateva dosare ale DNA unde recuperarea nu a avut loc efectiv. Cand o sa finalizam investigatia o sa spunem ce s-a intamplat in acele situatii, de ce nu s-au executat toate acele hotarari – cred ca raspunsul trebuie sa-l dea institutiile financiare care trebuiau sa faca acest lucru.

Cum va schimba asta noua agentie? Care va asteptati sa fie marele pas inainte?
Ma astept ca numarul hotararilor judecatoresti ramase definitive si care trebuie executate sa fie mult mai mare decat in prezent. In aceasta agentie va functiona si un comitet din care vor face parte si procurori, si un reprezentant al DNA, cu siguranta o sa putem sa stim in fiecare moment ce hotarari judecatoresti sunt executate, de ce nu sunt executate, care sunt impedimentele. Cred ca e un pas inainte sa monitorizezi si executarea hotararilor. Procesul penal nu inseamna doar investigatia facuta de procurorii DNA, si executarea si punerea in executare a hotararii definitive face parte din procesul judiciar. De aceea este extrem de important sa fie executata, pentru a atinge scopul pedepsei si al legii penale.

De ce sunt populari coruptii

Inr-un sondaj facut in Bucuresti in martie, primarii de sector sunt creditati cu foarte mare incredere din partea publicului, desi sunt implicati in dosare ale DNA. Cum va explicati? DNA, la randul sau, are un procent foarte mare de incredere.
Este dificil sa comentez o cercetare sociologica, avand in vedere ca nu sunt sociolog. Ca magistrat nu pot sa comentez. Pot doar sa spun ca aceasta este o chestiune care tine in primul rand de morala. Si persoanele care candideaza trebuie sa analizeze daca e moral sau nu sa faca acest lucru, nu tine de noi. Ce poate fi pus in discutie: o chestiune care poate fi de natura legislativa. Am vazut de foarte multe ori situatii in care persoane cu functii importante au fost condamnate definitiv si cu toate acestea si-au patrat pozitia. Au fost parlamentari condamnati definitiv pentru fapte de coruptie si cu toate acestea au ramas parlamentari, nu si-au pierdut functia, au continua sa voteze legi. Poate la nivel de societate trebuie sa vedem daca astfel de situatii nu ar putea fi rezolvate si la nivel legislativ, mai ales cand e vorba de condamnare definitiva.

Ce inseamna sa ne gandim?
Sa facem o dezbatere la nivel de societate daca aceasta modificare legislativa s-ar impune sau nu. Din perspectiva DNA, am spus de mai multe ori ca ar trebui o modificare legislativa prin care persoanele condamnate definitiv pentru fapte de coruptie sa nu mai poata exercita in continuare functia de care s-au folosit sau in care au comis fapte de coruptie.

Aveti sprijin politic pentru un astfel de proiect?
Obligatia noastra, ca institutie, este sa sesizam atunci cand aplicam legea, ca anumite dispozitii nu sunt corect aplicate sau ne incurca in activitate sau trebuiesc modificate si sa sesizam Ministerul Justitiei.

Ati discutat cu presedintele Iohannis?
Nu am avut discutii de acest gen cu presedintele, singurele discutii despre modificari de legi le-am avut cu ministerul Justitiei si cu CSM.

N-ati putea incerca sa gasiti sprijin pentru o astfel de initiativa la presedinte? Va impiedica ceva?
DNA este o institutie care, prin lege, e organizata sa faca investigatii penale. Cu acest lucru ne ocupam, nu cu altceva. Noi am sesizat ca anumite proiecte de legi nu sunt in regula, ca anumite dispozitii din lege trebuiesc modificate, am actionat institutional sesizand MJ sau CSM atunci cand proiecte de legi au fost trimise Consiliului spre avizare. Datoria noastra e sa facem investigatii penale si, cand sesizam ca o anumita dispozitie nu poate fi aplicata sau creaza dificultati, sa sesizam institutional. Alte activitati nu facem.

Ce ar putea sa se mai schimbe in cazul interceptarilor

Ati vorbit mai devreme de serviciul tehnic si de operationalizare. Intr-o vreme flagrantul era vedeta si era o proba importanta in justitie, acum interceptarile sunt esentiale. Care sunt mai importante, flagrantul sau interceptarile?
Toate probele au valoare egala, flagrantul e o activitate care poate, de asemenea, sa fie filmata, inregistrata dar flagrantul vizeaza o procedura care e prevazuta in Codul de Procedura Penala. Sunt foarte multe dosare care apeleaza la aceasta procedura, sunt dosare in care apelam la masuri de supraveghere tehnica, sunt foarte multe dosare in care nu folosim intercepatri ale comunicatiilor. Dar toate probele au valoare egala. Nu poti sa spui ca inregistrarea discutiilor dintre un inculpat si un martor e mai importanta decat declaratia unui martor. Toate au aceeasi valoare probatorie, doar ca tezele probatorii pot fi diferite.

Ce schimba noua legislatie in felul in care DNA colecteaza probe in dosare?
Aceasta decizie a CCR care a dus la aparitia unei OUG restrictioneaza posibilitatea ca orice procuror sa apeleze la sprijinul tehnic al unor servicii de informatii, asa cum se facea inainte. Ca atare, DNA respecta in totalitate aceasta decizie, toate interceptarile, toate masurile de supraveghere tehnica in acest moment se fac exclusiv prin serviciul tehnic, fara sa mai apelam la structuri ale MAI sau ale serviciilor de informatii.

Vedeti un potential pericol in Parlament din perspectiva modificarii acestei legislatii?
Daca dispozitia din OUG care vizeaza posibilitatea serviciului tehnioc si a procurorilor de a folosi centrul national de interceptari nu ramane in aceasta varianta, cu siguranta este un pericol foarte mare. In acel moment noi nu vom putea sa ne conectam la operatorii de telecomunicatii pentru a pune in aplicare aceste masuri de supraveghere tehnica. Decizia CCR a precizat ca aceste masuri trebuie puse in aplicare exclusiv de catre procuror si politist, ceea ce in acest moment se intampla. Faptul ca folosim o infrastructura a unei alte structuri a statului, de asemenea, in acest moment e prevazut in aceasta ordononanta de urgenta.

Planurile de viitor ale Laurei Codruta Kovesi

Al doilea dumeavoastra mandat de procuror-sef...
Si ultimul, doar doua mandate este voie.

Mandatul expira in mai 2019, v-ati gandit ce veti face odata mandatul incheiat.
Da, m-am gandit, am luat o decizie, cu siguranta nu candidez nici la presedintie, nu intru in viata politica, o sa-mi continui activitatea in segmentul judiciar. Doar aici ma pricep si aici imi place sa lucrez. N-o sa intru in politica niciodata si cei care sunt stresati ca o sa intru in politica sau sunt speriati de acest lucru sa stea linistiti. Mai bine sa fie speriati ca raman la DNA.

Sa fie speriati, cine?
Cei care se sperie si lanseaza astfel de zvonuri neadevarate, am spus de foarte multe ori public ca nu candidez la presedintie, nu intru in viata politica. Cineva lanseaza intentionat aceste afirmatii, rolul meu e sa spun de fiecare data ca nu e adevarat. Activitatea pe care noi o desfasuram o facem strict din perspectiva juridica, eu indeplinesc atributiile de procuror-sef in DNA strict fiindca detin aceasta functie si nu doresc sa folosesc aceasta functie pentru a obtine un avantaj intr-o viitoare cariera politica care nici nu ma interseaza si nici nu mi-o doresc. Cand o sa termin acest mandat la DNA o sa am 46 de ani, am un plan foarte bine stabilit pentru viata mea de acum incolo atat profesionala cat si personala si care nu vizeaza in niciun caz o eventual candidatura pentru niciun partid politic. Nici nu doresc sa intru in viata politica si nici nu doresc sa activez intr-un alt mediu decat cel juridic.

Ramaneti in tara?
O sa vedem.

Planul dumneavoastra presupune inclusiv mutarea sau activitatea in alta tara?
Cred ca o decizie trebuie luata in familie. Am o familie si nu cred ca astfel de decizii trebuie sa le fac eu public acum, daca voi pleca in alta tara sau raman aici, dar va asigur ca o sa continui sa lucrez in domeniul juridic. Si mai sunt totusi 3 ani, in 3 ani lucrurile se mai schimba. 

 

 

 

 

Iohannis:

Iohannis: "Am semnat decretul privind numirea lui Kovesi pentru un nou mandat la DNA". Ce zice presedintele despre Black Cube

Robert D. Kaplan la Dupa 20 de ani

Robert Kaplan: "Cu Trump presedinte, va trebui sa va temeti de Rusia". Metodele folosite de agentii lui Putin in Romania

Ministrul Muncii: "Nu vrem ca lumea sa ne iubeasca". Marirea pensiilor, oprita de proiectele "ghiduse" ale parlamentarilor

Ministrul Agriculturii, despre cum s-a mutat politica lui Putin in farfuriile romanilor: "Am ajuns la o situatie tragica"

Corina Suteu, Dupa 20 de ani

Corina Suteu, nou ministru al Culturii, la "Dupa 20 de ani": "Incerc sa folosesc momentul de la Opera si sa incep o reforma"

Preotul Constantin Necula, despre proiectul Mega-Moscheei: "E ca si cum ai mai face o buba pe o rana". Catedrala, "un parc"

"Mai putine teme pentru elevi" Mesajul Ministrului Curaj pentru profesori. Ce spune de folosirea telefoanelor la ore