Codruta Kovesi, despre dosarul EADS, presiunile politicienilor si incercarile de modificare a Codului Penal. VIDEO integral

La implinirea a doi ani de cand conduce DNA, Laura Kovesi a venit la „Dupa 20 de ani” unde a vorbit, printre altele despre dosare, presiunile politicienilor si colaborarea cu serviciile. Emisiunea "Dupa 20 de ani" este difuzata in fiecare duminica de la ora 10.00 pe PRO TV si online pe PROTV NEWS.

DNA a deschis si deschide si probabil va mai deschide multe dosare impotriva politicienilor. Ati simtit vreodata dumneavoastra sau institutia presiuni pentru a abandona un dosar?
N-as putea sa spun ca am simtit presiuni directe din partea unui politician, in primul rand pentru ca eu nu vorbesc cu politicienii decat intr-un cadru institutional. Insa presiunile asupra institutiei sau asupra procurorilor pot fi atat directe, cat si indirecte. Marea majoritate a presiunilor indirecte se fac prin intermediul mass-media, atunci cand diverse persoane care detin functii importante in stat sau pe care noi le cercetam fac tot felul de declaratii impotriva carora noi nu putem sa ne aparam. Un procuror nu poate sa iasa public sa comenteze un dosar pe care il are in lucru si e extrem de dificil atunci cand o persoana sustine, de exemplu, in public, ca e un dosar care nu are la baza niciu fel de proba, un procuror nu poate sa iasa public si sa spuna „Stiti, eu in dosar am 5 martori, am 3 expertize”. De aceea, de multe ori, presiunile se exercita in acest fel.

Pe de alta parte, exista si presiuni inerente in activitatea procurorilor si care provin din respectarea unor termene, unor proceduri care trebuie sa se faca de foarte multe ori intr-un timp foarte scurt, dar foarte bine din punct de vedere legal. Ma refere la tot ceea ce fac procurorii in cele 24 de ore de retinere a unei persoane. Sunt tot felul de presiuni cu care procurorii sau institutia se pot confrunta.

Institutional nu va cauta politicienii, dar in afara formalitatilor, va cauta vreun politician?
Nu. Niciodata nu vorbesc cu politicieni si nu ma intalnesc in timpul meu liber. Institutional, daca ne referim la Ministrul Justitiei, e normal sa avem discutii, sau cu cel de Interne sau orice alta persoana care detine in acelasi timp si o functie intr-un partid. Dar eu vorbesc cu acele persoane doar in virtutea functiei pe care o are in Guvern, Parlament sau alta institutie a statului cu care suntem obligati sa colaboram in activitate.

Citește și

Seful DNA, Codruta Kovesi, despre imunitatea parlamentarilor: "Sa fie eliminata COMPLET"

Dar cum se manifesta aceste presiuni, cum le simt procurorii? Au un efect?
As putea sa spun ca in ultima perioada de timp, nu. Conduc un colectiv de procurori foarte experimentati, curajosi, foarte activi in ceea ce fac si care s-au obisnuit de-a lungul timpului cu tot felul de atacuri care se fac prin intermediul presei sau unor emisiuni televizate. Sigur ca nu e usor, ca persoana, sa se vorbeasca despre tine. De multe ori se fac afirmatii neadevarate, uneori chiar calomnioase, pentru simplul fapt ca instrumentezi un dosar. Dar pot sa spun ca procurorii din DNA au un psihic foarte bun. Ne-am obisnuit cu astfel de atacuri, ele au inceput sa devina o rutina, chiar incep sa ma mir atunci cand deschidem o investigatie importanta si nu ne ataca nimeni. Oarecum suntem obisnuiti, insa cand atacurile depasesc o anumita limita, intotdeauna reactionam: sesizam CSM, se fac cereri de aparare a reputatiei sau chiar se face si un caz mai serios prin deschiderea unui proces in justitie.

Au existat momente in care dosarele au fost afectate de presiuni exterioare asupra DNA?
Am zis „in ultima perioada” fiindca eu conduc aceasta institutie de 2 ani. Sunt procurori care lucreaza de zece ani si pot sa spun ca am trecut alaturi de ei prin multe astfel de evenimente, pentru ca anterior am fost si procuror general sase ani de zile. Au fost situatii cand, din cauza unor anchete, s-a incercat schimbarea din functie a unor procurori, modificarea unor legi, au fost procurori atacati personal pentru ce faceau in activitatea personala. Atat ca procuror-general cat si ca procuror-sef al DNA am incercat sa-i sustin, sa fiu alaturi.

Fostul presedinte Basescu v-a sunat vreodata sa se intereseze de un dosar?
Nu.

A marturisit la un moment dat ca suna la biroul procurorului general ca sa se intereseze de o ancheta in curs.
Nu stiu daca a sunat la procurorul general, pot doar sa va spun ca dupa incheierea mandatului domnului presedinte Basescu nu am discutat cu acesta si nu am discutat despre dosare penale nici cu fostul, nici cu actualul presedinte.

Cu actualul presedinte nu vorbiti nici despre dosare la modul general?
Nu. Am avut o discutie inaintea prezentarii raportului de activitate, cu privire la datele statistice, la rezultatele obtinute de DNA. Nu am avut discutii punctuale legate de anumite dosare, ci pe chestiuni de principiu, care vizeaza institutia, nevoia de resurse umane, nevoia de a modifica anumite legi. Chestiuni pe care le discutam si cu ministrul Justitiei, si cu ministrul de Interne si care cred ca sunt normale in discutiile intre conducatorii a doua institutii importante in stat.

Dar cu premierul ati avut vreo discutie despre vreunul din dosarele deschise impotriva unor ministri din cabinetul sau?
Nu, nu am discutat niciodata despre dosare cu premierul. Singurele discutii pe care le-am avut au fost cele privind invitatia dumnealui de a participa la raportul anual de activitate si, anul trecut, despre suplimentarea schemei de personal cu 50 de politisti.

Ramanand la presiuni, presedintele Senatului spunea zilele trecute ca romanii se asteapta la schimbare in clasa politica, „ce nu se face nici cu zgomot de catuse, nici cu rotatia cadrelor”. Simtiti asta ca pe o presiune?
Nu comentez declaratiile politicienilor. Fiecare poate sa spuna ce vrea. De obicei nu comentez ce spun altii, ci doar ceea ce se intampla in institutia pe care o conduc, ce fac eu sau procurorii din DNA. Pot doar sa va spun ca noi nu anchetam politicieni pentru ca sunt politicieni, noi anchetam persoane care detin anumite functii in stat si calitatea pe care o au, prin lege, este data in competenta DNA. Spre exemplu, daca un ministru face parte dintr-un partid politic, noi nu il cercetam pentru ca face parte din partidul X, ci pentru ca, in calitate de ministru, este suspicionat ca a comis anumite fapte. Nu stiu cum se poate schimba clasa politica, pot doar sa va spun ca toate anchetele pe care le-am deschis au avut ca baza sesizari venite de la persoane fizice sau de la alte institutii ale statului, sunt foarte putine sesizari din oficiu care vizeaza politicieni.

Mai important, de exemplu in cursul anului trecut majoritatea investigatiilor au fost deschise pe baza unor sesizari primite de la cetateni. Sunt cu 75% mai multe decat in anul 2013. Peste 90% din dosarele deschise la DNA au la baza sesizari venite de la persoane fizice sau juridice.

Persoane fizice sau juridice cumva implicate in dosarele deschise in urma acestor sesizari?
Pot fi facute si de persoane cercetate, avem astfel de cazuri.

Adica mai degraba vin oamenii care stiu ca au o problema si vorbesc inainte de a deschide DNA cazul?
Exista si astfel de situatii, numarul lor e foarte mic. Numarul cel mai mare de sesizari provin de la cetateni care nu sunt cercetati din punct de vedere penal. Foarte multe sesizari pleaca de la o revolta, daca pot sa spun asa, pe care o simt oamenii atunci cand li se cere mita din partea unor functionari. Avem foarte multe sesizari care vin de la oameni de afaceri care reprezinta diverse societati comerciale implicate in achizitii publice, sunt institutii publice care ne fac sesizari. Unele institutii, pentru ca au atributii de control si verificare, altele, pentru ca intra in posesia unor astfel de informatii.

De la serviciile secrete primiti suficiente sesizari ca sa le treceti intr-o statistica drept consistente?
Un procent de 5% reprezinta dosarele deschise pe baza unor sesizari venite de la serviciile de informatii.

Cereti vreodata informatii serviciilor intr-un caz in care aveti suspiciuni si apoi construiti pe baza lor?
Da, cerem, de obicei procurorii, cand deschid o investigatie pot sa ceara serviciilor sa ne furnizeze date si informatii privind eventuale activitati infractionale sau anumite elemente legate de persoana pe care o cercetam, asa cum si serviciile au obligatia prevazuta in lege – si care poate sa atraga raspunderea, daca nu se respecta – de a ne informa atunci cand intra unor date sau informatii privind fapte de coruptie. E o prevedere expresa in legea 78, potrivit careia orice institutie publica cu atributii de control si verificare, atunci cand intra in posesia unor informatii privind fapte de coruptie, are obligatia legala de a ne sesiza de indata.

1.500 de romani sunt ascultati anual de SRI. Cate dintre aceste interceptari devin dosare la DNA?
Cred ca aceasta cifra nu se poate aplica DNA. Noi obtinem autorizatii de interceptare de la judecatori doar in dosarele penale pe care le instrumentam. Serviciile de informatii pot obtine autorizatii pe mandate de siguranta pentru persoane care, spre exemplu, pot sa nu fie implicate intr-un dosar penal.
La finalul fiecare investigatii, persoanelor pe care DNA le intercepteaza li se comunica intotdeauna acest lucru. Niciodata nu inregistram o persoana fara a avea autorizatie de la judecator sau fara a respecta dispozitiile legale.

Inregistreaza DNA?
Avem un birou tehnic, infiintat prin lege, si potrivit legii putem sa facem in mod direct aceste interceptari. Exista o singura diferenta care vizeaza conexiunea cu operatorul de telecomunicatii – o face intotdeauna SRI. Sa va dau un exemplu: in momentul in care procurorul primeste autorizatia de interceptare a unui post telefonic, trimite autorizarea SRI care, impreuna cu operatorul de telecomunicatii, pun in aplicare aceasta autorizare. Practic, continutul convorbirilor atunci cand autorizarea se transmite prin biroul tehnic al DNA, nu este accesibil SRI sau operatorului de telecomunicatii. Sunt foarte multe situatii in care colegii apeleaza la biroul tehnic si facem noi, direct, punerea in aplicare a autorizatiilor, in ceea ce priveste continutul comunicarii. Hartia propriu-zisa, eliberata de judecator, se transmite intotdeauna SRI, care o transmite mai departe operatorului de telecomunicatii. Sunt situatii in care procurorul poate sa nu puna in aplicare autorizarea prin biroul tehnic, ci sa o trimita direct la SRI. In acest caz, SRI are acces la continutul comunicatiilor. De obicei, in dosarele in care se lucreaza in comun cu SRI sau deschise pe baza unor sesizari venite de la SRI, procurorii pot sa lucreze direct cu SRI.

Puteti spune ca actuala clasa politica sprijina – sau nu – lupta anti-coruptie?
Este foarte dificil de spus, in conditiile in care, la fiecare 2 saptamani ne trezim cu proiecte de modificare a Codului Penal sau a Codului de Procedura Penala prin care se incearca limitarea atributiilor sau posibilitatilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil sa spun ca actuala clasa politica sprijina lupta anti-coruptie. Sunt politicieni care, intr-adevar, sprijina lupta anti-coruptie, dar exista o mare parte a acestor care incearca de fiecare data sa modifice legea in asa fel incat lupta anti-coruptie sa fie ingreunata sau impedicata. Daca ne referim la votul din Parlament pe cererile de ridicare a imunitatilor, am putea spune ca nu intotdeauna avem sprijin din partea clasei politice. Un cetatean care comite o fapte de coruptie poate fi arestat oricand in timp ce un parlamentar, pentru ca face parte din Parlamentul Romaniei, desi comite aceeasi fapta sau una mai grava, nu poate fi arestat, pentru ca uneori votul in Parlament blocheaza exercitarea acestei posibilitati.

Dar recentele incercari ale Senatului de a restrange modalitatile de arestare, cum le-ati primit?
Cred ca e o incercare de a limita atributiile procurorilor, nu cred ca in Romania s-a inventat masura arestarii preventive in 2015, nici catusele nu au fost inventate acum. Cred ca anchetele din ultima perioada de timp au produs o oarecare panica in randul clasei politice si acesta e motivul pentru care se incearca limitarea atributiilor procurorilor. Am vazut cateva propuneri de modificari si extrem de largi. Sa va dau un exemplu: exista o propunere potrivit careia o persoana care sufera de o boala incurabila poate sa nu execute pedeapsa pe care o primeste. Codul penal nu defineste ce inseamna boala incurabila, doar daca ne ducem la DEX sau apelam la medici. Daca luam termenul general, e o boala care nu se vindeca. Daca ai o alergie, nu te mai duci la puscarie daca furi, pentru ca ai o boala care nu se vindeca. E una dintre modificarile care se incearca a fi introduse.
Cred ca un Cod trebuie sa stabileasca niste criterii generale. Ceea ce e mai important, masura arestarii preventive se dispune totdeauna de judecator. Judecatorii sunt impartiali si independenti in Romania, orice solicitare a procurorilor e verificata de un judecator. O astfel de cenzura nu trebuie sa existe din partea politicienilor, ci a judecatorilor.

De ce trebuie arestat un suspect de coruptie pentru fapte petrecute cu ani in urma?
Pentru ca legea prevede conditiile in care o persoana poate fi arestata. Anumite fapte de coruptie intrunesc anumite conditii. Daca ne referim la fapte mai vechi, Codul de Procedura Penala ne ofera posibilitatea ca, atunci cand avem indicii sau suspiciuni rezonabile ca o persoana incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului, sa influenteze martori, sa distruga probe, chiar daca fapta este mai veche, pe acest motiv poate fi dus la arestare.
Codul de Procedura Penala, votat de Parlament si care a intrat in vigoare anul trecut prevede criterii foarte stricte in baza carora putem solicita arestarea preventiva. In majoritatea cererilor formulate de DNA, judecatorii au ajuns la concluzia ca dosarele sunt bine facute, probele sunt bine administrate si de foarte multe ori aceasta masura a arestarii preventive a fost dispusa de judecatori si mentinuta chiar si in contestatie.

S-a intamplat si ca un arestat sa fie plasat in arest la domiciliu sau sub control judiciar, care e o masura mai blanda. De ce?
E o masura mai blanda, se poate intampla la cererea lor, procurorii nu cer de obicei inlocuirea unei masuri mai severe cu una mai usoara decat daca dosarul este finalizat sau daca apar element noi care duc la concluzia ca se poate modifica aceasta masura. Sunt foarte rare aceste cazuri, de obicei, dupa finalizarea rechizitoriilor, pentru ca procedura in camera preliminara are niste termene prevazute de lege destul de lungi, odata dosarele ajunse cu rechizitoriu la instante, aceasta masura se dispune de catre judecator. Se inlocuieste masura arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu sau control judiciar. Sunt situatii in care persoana cercetata poate sa aduca documente medicale – dar au fost foarte rare aceste cazuri – si atunci procurorii au cerut inlocuirea masurii.

Ce poate DNA face impotriva modificarii Codurilor?
Facem ce am facut si pana acum, la fiecare propunere de acest fel emitem puncte de vedere pe care le transmitem MinisteruluI Justitiei, CSM, presei, incercam sa explicam argumentat care sunt consecintele. Anul trecut, inainte de intrarea in vigoare a Codului de Procedura Penala, am semnalat ca vor fi cateva probleme din aplicarea lui. Ceea ce s-a si intamplat. CCR are foarte multe decizii prin care amendeaza dispozitii din Codul de Procedura Penala. Cred ca atunci cand aplicam o lege, procurorii si judecatorii stiu cel mai bine pot sa produca anumite dispozitii legale.

Dar in cazul in care in Parlament cereti incuviintarea unei arestari, cereti sprijinul politicienilor, cautati sa va faceti un lobby?
Nu, niciodata. Nu e treaba noastra sa facem lobby. Nu e normal ca o astfel de decizie sa se ia in Parlament de catre oameni politici, trebuie sa se ia de catre sistemul judiciar, prin judecatorii cu atributii de a verifica tot ceea ce procurorii fac intr-un dosar penal. Cred ca cel mai important este principiul ca toti cetatenii sunt egali in fata legii. Nu vad de ce o persoana care nu e deputat sau senator poate fi arestat, in timp ce o alta persoana beneficiaza de protectie din partea colegilor de breasla.

Mai multi ambasadori au vorbit in Parlament despre modificarea Codului Penal. Ati discutat cu ei, le-ati cerut sprijinul?
Nu, am formulat un punct de vedere afisat pe site-ul institutiei si am transmis punctul de vedere care ministerul Justitiei si CSM. Noi nu apelam la discutii, la lobby, apelam doar institutional. Nici nu mi s-ar parea normal sa iau legatura cu politicieni, o astfel de negociere nu e normala cand vorbim despre institutii fundamentale ale statului.

Cum comentati afirmatia domnului Dragnea ca „In Romania nu se mai poate face campanie daca prezenta la vot a devenit folos necuvenit”?
Nu comentez, nu comentez nici hotararea instantei pentru ca nu e definitiva si codul deontologic imi interzice acest lucru. Ceea ce au avut de spus procurorii si DNA au spus cu ocazia sustinerii acuzarii, vom vedea decizia definitiva. Pot sa va spun doar ca in comunicatele de presa starea de fapt pe care am prezentat-o e extrem de clara, faptele de care e invinuit domnul Dragnea sunt clar expuse, nu pot sa comentez mai mult.

De ce au aparut atat de tarziu aceste dosare cu nume grele?
Cand vorbiti de o avalansa de dosare sa stiti ca simt si eu ca este o avalansa si am sa va dau niste cifre: pe primele 5 luni ale anului trecut, DNA a inregistrat 1.700 de dosare. Pe primele 5 ale acestui an, 2.200 de dosare. Iata ca in exact aceesi perioada vorbim de o crestere de 500 de persoane, in conditiile in care doar 86 de procurori fac anchete.

A crescut si nivelul demnitarilor implicati.
Statistica o tinem in functie de pozitia pe care o ocupa, dar in special de fapta pentru care e reclamat. Nu as putea sa va spun daca sunt mai multi ministri, deputati sau presedinti de CJ. Pot doar sa va spun ca aceste categorii au fost cercetate si in cursul anilor trecuti. Numarul de dosare cu care se confrunta DNA e foarte mare. Anul trecut am solutionat un numar record de dosare, cel mai mare de la infiintarea DNA. CU toate acestea, la finalul anului am ramas cu un stoc de aproape 3.000 de dosare. Imaginati-va ca un procuror in DNA are in acelasi timp in lucru in jur de 110-120 de dosare. Sigur ca exista situatii in care un dosar inregistrat acum 2 ani in care s-au audiat persoane, s-au dispus expertize, sa fie solutionat doar in 2015. Sunt si dosare care nu au nivel de complexitate ridicat si poti da solutie in 3, 6 luni de zile fara sa facand minime verificari, dar majoritatea dosarelor sunt serioase. Si trebuie sa faci ancheta serioasa, si e foarte greu pentur un om sa faci ancheta in acelasi timp in 100 de dosare. Imaginati-va ca procurorul de caz care are in ancheta dosarul Microsoft EADS are in lucru in acelasi timp 130 de dosare. E foarte dificil sa le solutionezi pe toate in 3 luni.

Ati gasit dosare blocate, nelucrate cand ati venit la DNA?
Au fost dosare nelucrate, dar nu pot sa spun ca intentionat, ca cineva le-a tinut la sertar, cum se vehiculeaza. In ultimii 8 ani procurorii DNA au facut eforturi constante pentru a solutiona dosarele, dar intotdeauna au avut mult mai multe dosare in lucru decat pot ei solutiona, si atunci au fost dosare in care s-au facut minime verificari. Ele nu au fost blocate de cineva, dar cand un procuror are 100 de dosare in lucru e posibil ca in 10 dosare sa nu administreze nicio proba 2 luni de zile. Sunt dosare inregistrate in DNA inainte de a veni eu sef si care s-au finalizat acum, in care s-au administrat probe, unele probe au fost intarziate – dar nu as putea sa spun ca exista dosare care au fost tinute, blocate intentionat.

Ce se mai intampla in dosarul Microsoft?
Se lucreaza in continuare, se administreaza probe, avem audieri aproape saptamanal, avem comisii rogatorii in curs. Se lucreaza, pentru anumite persoane dosarul a fost finalizat, s-a trimis la instantra de judecata, sper ca in curand sa finalizam o parte din acest dosar. Sunt foarte multe cereri de probatiune formulate de avocatii persoanelor cercetate.

Vor aparea nume noi in dosar?
Este posibil. Nu fac eu ancheta, procurorul de caz are obligatia sa verifice toate informatiile care apar. Daca vor aparea nume noi, va asigur ca o sa aflati.

In dosaruL EADS ce se intampla?
Se lucreaza ritmic, avem audieri, cereri de asistenta judiciara internationale, sunt foarte multe comisii rogatorii, sunt foarte multe audieri, se verifica documente, dar in ambele dosare vorbim de un singur act material, ci de suspiciunea comiterii unor acte pe perioade foarte lungi de timp, 7-8 ani, si trebuie verificat fiecare segment. Verificam multe contracte, prelungirea lor, acte aditionale. Nu e un dosar pe care sa-l poti solutiona in 3 luni. Si activitatea infractionala e extrem de ampla, implica foarte multe persoane, responsabilitati, documente care trebuie studiate, probe. Sunt sute de persoane audiate pana in prezent. Faptul ca nu facem publica fiecare etapa nu inseamna ca nu se lucreaza.

Colaborati in dosarul EADS cu alte state?
Colaboram, dar nu pot sa le mentionez din motive de confidentialitate. In toate situatiile in care colegi de-ai nostri din Europa, SUA sau alte tari ne solicita asistenta, o acordam.

E posibil sa avem un rezultat in dosarele Microsoft si EADS anul acesta?
Sper sa avem mai multe raspunsuri. E posibil ca o parte a anchetei sa se finalizeze, dupa care dosarul sa fie disjuns, la fel cum s-a intamplat si in prezent. Sunt persoane fata de care urmarirea penala s-a finalizat, dosarul trimis la instanta iar restul cazului a fost disjuns. Pe masura ce procurorul finalizeaza ancheta fata de anumite persoane, trimite la instanta. Se lucreaza ritmic, in nicio zi nu se sta.

Recent au aparut comentarii despe ofiteri acoperiti in randul magistratilor. Ati avut semnale ca ar exista in DNA?
Nu, nu am avut semnale, foarte bine ca se verifica. Nu cred ca exista acoperiti in DNA, ma bazez pe calitate profesionala a colegilor cu care lucrez. Imi cunosc colegii foarte bine, nu cred ca SRI are nevoie de acoperiti in DNA. Nu am o problema daca se verifica, foarte bine, sa se verifice.

Un fost sef al SIE spunea aici ca e descrierea jobului ca spionii sa faca ilegalitati.
Eu nu cred ca sunt ofiteri acoperiti in DNA. Sa se faca verificari.

Domnul Ponta spunea „PNL nu ne poate da jos, daca ne da jos DNA, asta este”. Putem interpreta ca presiuni asupra DNA?
Nu. Pana in acest moment nu are nicio calitate, de invinuit sau de suspect, in dosarele DNA.

Simtiti ca munca DNA are un efect asupra mediului politic din Romania?
Eu nu tin statistici dupa partidul din care face parte politicianul pe care il anchetam. E evident ca sunt anchetati politicieni din toate partidele, noi nu alegem un partid, ci fapte de coruptie, persoane care detin functii publice si, conform competentei, intra in investigarea DNA.

Cum vedeti efectul acestor anchete?
Deocamdata nu vedem niciun efect, fiindca vedem tot la 2 saptamani modificari ale legislatiei. Ar trebui sa fie o schimbare de mentalitate, asa cum se intampla in societatea romaneasca. In ultima perioada de timp am vazut tot mai multi cetateni revoltati ca li se cere mita, tot mai multi oameni de afaceri revoltati ca li se cere mita pentru atribuirea contractelor, care au facut denunturi, au venit martori, au sprijinit anchetele noastre. Ar trebui sa avem o schimbare de mentalitate si in mediul politic.

Cum ati masura efectul actiunilor DNA?
Categoric actiunile noastre trebuie sa aiba si un rol preventiv, dar noi nu o sa combatem coruptia doar arestand persoane. Cred ca e foarte important sa se ia si alte masuri preventiv, schimbari in administratie, legislatie, proceduri, in asa fel incat sa evitam astfel de coruptie. Ceea ce insa mi-e foarte dificil sa explic este de ce anumite persoane, cu toate ca vad ca avem actiuni, ca declar ca zona administratiei publice si cea a justitiei e prioritara pentru DNA, cu toate acestea sunt persoane care lucreaza in aceste 2 zone si continua sa comita fapte de coruptie. Cel mai greu mi-e sa explic atunci cand anumite persoane cunosc ca sunt investigate sau afla despre investigatiile noastre si cu toate acestea continua sa comita fapte de coruptie. Nu am un raspuns. Ceea ce face DNA ar trebui sa duca la o schimbare, atat din punct de vedere preventiv, cat si represiv. Nu cred ca trebuie sa asteptam ca DNA sa rezolve coruptia in sistemul de sanatate sau de educatie arestand profesori sau medici. Cred ca altele sunt mecanismele prin care se poate rezolva. Pe asta insist de 2 ani, pe latura preventiva. Nu e vina noastra ca anumite persoane comit constant fapte de coruptie, rolul nostru, ca procurori, e ca atunci cand aflam de asemenea fapte sa le investigam. Daca se comit repetat, si noi trebuie sa le investigam repetat. Cand suntem sesizati cu fapte de coruptie, conform legii suntem obligati sa verificam.

Doamna Elena Udrea avea alta parere: „binomul Coldea-Kovesi decapiteaza institutii importante pentru a pune in loc oameni controlabili”.
Nu comentez. Pot doar sa va spun ca primim foarte multe mailuri de la cetateni care ne felicita pentru ce facem. Pe rubrica „sesizari DNA” de pe site nu primim sesizari de multe ori, ci felicitari pentru ceea ce facem. M-am intalnit cu oameni de afaceri, ambasadori, colegi care conduc institutii si care imi spun ca cetatenii sunt incurajati de ceea ce face DNA.
Nu pot sa comentez ce declara anumiti politicieni. Daca sunt anumite nemultumiri, ele pot fi sesizate CSM, daca sunt probleme de conduita sau alte chestiuni. DNA face ceea ce e obligata sa faca prin lege: investigheaza cazuri de coruptie. Nu putem sa refuzam sau sa nu investigam cazuri.

Spuneati ca nu faceti lobby. Ce puteti face pentru ca recuperarea prejudiciilor din cazurile finalizate de DNA sa creasca?
Deocamdata putem incuraja initiativa de a se infiinta o agentie noua iar in momentul in care va fi functionala, sa pastram o legatura foarte stransa cu cei care vor lucra in aceasta agentie. Am transmis puncte de vedere institutionale la ministerul Justitiei si CSM, pentru ca ni s-au cerut. Ce am avut de spus am spus public. Am incercat sa trag un semnal de alarma si sa spun ca sunt foarte multi bani indisponibilizati si bunuri indisponibilizate care pot fi executate. Doar in dosarele DNA, salariile medicilor ar putea fi dublate daca prejudiciul constatat si pentru care sunt masuri asiguratorii dispuse si confirmate prin hotarari judecatoresti definitive se executa.

Premierul Ponta observa ca functionarii lucreaza cu o „uriasa incetineala”, intr-o atmosfera in care DNA a ajucat un rol.
Nu pot sa ii inteleg pe sefii de institutii care spun „Mi-e frica sa semnez documente, daca vine DNA?”. Daca e un document legal, nu ai de ce sa te temi, nu e nimeni trimis in judecata pe motive de oportunitate, ci de legalitate. Si in DNA avem achizitii publice, pana ajunge un contract sa fie semnat de conducatorul institutiei el trece prin 10 sau 20 de semnaturi. O astfel de afirmatie arata ca nu ai incredere in proprii tai angajati. Daca nu ai incredere, schimba-i, daca nu crezi ca sunt corecti. Fa-ti un corp profesional in care sa ai incredere. Nu poti, ca sef de institutie, sa nu semnezi documente. Pana la urma, asta e obligatia legala pe care o ai. Din punct de vedere al DNA nu vad nicio problema cata vreme procedura e respectata si legea e respectata. Daca legea e proasta, sesizeaza conducatorul de institutie si modifica procedura. Si noi avem o procedura de achizitie care e contestata, nu putem cumpara cartuse de imprimanta pentru ca fost contestata procedura, dar asta nu ma impiedica sa semnez un document atunci cand stiu ca e legal. Aceasta este legea si trebuie sa o respectam. Cunosc foarte multi sefi de instituii care semneaza si nu au niciun fel de retinere in a face acest lucru.

Ce v-ar placea sa faceti si nu aveti timp sa faceti?
O sa ma gandesc la acest lucru pana o sa imi termin mandatul. Si asa, vad ca exista foarte multe preocupari din partea unora sa spuna ce voi face in 2016. Cred ca sunt singura in masura sa spuna. Deocamdata, vreau sa imi duc acest mandat la sfarsit si toata energia sa o folosesc pentru a-mi realiza obiectivele propuse in acest mandat. Nu vreau sa plec la nicio institutie europeana, nu vreau sa candidez pentru niciun fel de functie publica, politica – nu am asemenea ganduri, vreau sa raman in sistemul judiciar si sa imi duc mandatul la bun sfarsit.

Ce va doriti sa lasati schmbat in Romania cand vi se termina mandatul?
Sa traim intr-o tara in care sa nu fim obligati sa dam mita pentru a avea acces la ceea ce prin lege putem avea acces. Vreau sa traiesc intr-o tara mai cinstita, mai curata, acesta este lucrul pe care mi-l doresc. Si poate intr-o tara mai linistita, in care fiecare sa-si faca treaba. Cred ca acesta este lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult. Vad ca toata lumea critica DNA. Acest lucru imi arata ca suntem pe drumul cel bun. Cu cat suntem criticati mai mult de anumite persoane, cu atata sunt convinsa ca suntem pe drumul cel bun.

Cum va relaxati?
Fac sport, ma duc la o sala de sport de 4-5 ori pe saptamana.

Mai puteti juca baschet la nivelul dinainte?
Mai pot, dar in ultimii 2 ani nu am mai jucat. Alerg, fac exercitii, fitness, dar din pacte cariera ma solicita si nu am timp sa fac si alte activitati in afara de sport.

Dupa ce va expira mandatul, va doriti inca unul?
O sa analizez acest lucru la anul, si va spun si de ce: in fiecare mandat pe care l-am avut mi-am propus niste obiective, la finalul mandatului am vazut daca le-am indeplinit. Daca mi le-am indeplinit, probabil o sa doresc sa-mi continui activitatea. Sau, daca echipa manageriala cu care sunt la conducerea DNA doreste sa continuam impreuna. E foarte important sa mentionez ca ceea ce se face la DNA nu face un singur om. DNA nu e un singur om, e o institutie. E acolo un corp profesional foarte bine pregatit, procurori care nu stau in DNA nici pentru bani, nici pentru functii, ci fac meseria de procuror cu pasiune si cred in ceea ce fac. Daca acesti oameni vor ajunge la concluzia ca putem sa continuam ceea ce am inceput, cu siguranta o sa mai raman. Aceasta decizie o voi lua la anul. Acest mandat vreau sa mi-l duc la bun sfarsit si sa trag linie la anul, dupa care, impeuna cu colegii, vedem daca putem continua sau nu.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu