Top 10 greseli monumentale facute de oamenii de stiinta
Un copil de clasa a doua l-ar putea contrazice, astazi, pe Arhimede
Oamenii de stiinta sunt recunoscuti pentru inteligenta lor superioara si ne punem baza in ei ca sa ne ajute sa intelegem mai bine lumea. Totusi, istoria a arata ca au fost si cateva momente in care teoriile lor s-au dovedit a fi gresite. Acele moment, insa, au ajutat omenirea sa mearga inainte.
Iata un top al celor mai gresite 10 idei pe care l-au avut oamenii de stiinta. Multe dintre ele pot fi contrazise, astazi, de un copil. La vremea la care au aparut, erau insa cele mai bune explicatii care au putut fi gasite, daca luam in calcul cunostintele pe care le aveam atunci.
Probabil ca si unele teorii pe care le au astazi oamenii de stiinta se vor dovedi gresite. Teoria corzilor are, de exemplu, multi contestatari si n-a prea fost verificata prin experimente.
Afla despre proiectele copiilor din Romania in astronomie, robotica si programare, pe techschool.ro
10. Alchimia
Sa transformi plumbul in aur, suna cam dubios astazi. Daca traiai in Evul Mediu si nu stiai nimic despre chimie, ai fi putut crede ca asa ceva e posibil. Tot ce cunosteai era ca anumite reactii chimice schimba culoarea substantelor, le transforma starea de agregare, le schimba mirosul si asa mai departe. Asadar, de ce n-ar putea plumbul sa se transforme in aur?
Tot alchimistii cautau si elixirul vietii. Nici pe acesta nu l-au gasit.
9. Obiectele mai grele cat mai repede
Mai stii problema cu bucata de fier si cu pana lasate sa cada din varful unei cladiri? Ei bine daca am elimina frecarea cu aerul, ambele obiecte ar ajunge pe sol in acelasi timp. Aristotel, insa, nu credea asta. Abia Galileo a facut teste in ultima parte a secolului al XVI-lea si ne-a lamurit cum sta treaba. Legenda spune ca el ar fi aruncat greutati de pe turnul din Pisa.
8. Flogistic
N-ai auzit de el? Stai linistit. Oricum nu exista. Termenul a fost propus de Johann Joachim Becher. Omul de stiinta l-a adaugat listei elementelor: pamant, apa, aer, foc si uneori eter.
Flogisticul era facut din foc, insa nu era foc. Becher sustinea ca tot obiectele care pot sa arda contin asa ceva. Termenul era folosit pentru a explica de ce anumite substante iau foc.
7. Terenul devine fertil daca e arat ani la rand
Daca s-ar intampla asta, atunci n-ar mai trebui sa avem desert. E, totusi, incredibil cum oamenii au crezut atata timp ca, daca ara terenul si il lucreaza cu meticulozitate, calitatea lui va fi mai buna.
6. Pamanul are doar 6.000 ani
Pe vremuri, cand Biblia era considerata o carte stiintifica, se credea ca Pamanul are doar 6.000 ani. Estimarea a fost facuta in secolul al XVII-lea. Estimarile actuale spun ca planeta noastra are 4,5 miliarde de ani.
5. Atomul este cea mai mica particula
Abia in secolul XX, fizicieni precum J.J. Thompson, Ernest Rutherford, James Chadwick sau Neils Bohr au pus bazele fizicii particulelor. Si asa am aflat ca atomul e format din protoni, neutroni si electroni. Dar si aceasta teorie e acum depasita, si stiu acet lucru toti cei care au auzit de bosonul Higgs sau de cuarci.
4. ADN-ul nu este important
ADN-ul a fost descoperit in 1869, insa multa vreme nu i-a acordat atentia pe care o merita. Multa vreme oamenii de stiinta spuneau ca proteinele, nu ADN-ul, ar fi responsabile de ereditate. ADN-ul, spuneau ei, ar fi doar o metoda de a transporta informatie. Abia in 1953, Watson si Crick au publicat ideile lor privid structura sub forma de dublu helix a ADN, iar oamenii au inteles cum ceva atat de simplu poate face atat de multe.
3. Microbii in chirurgie
Oricat de socant ar parea, chirurgii din secolul al XIX-ul nu se spalau pe maini inainte sa opereze si nu isi dezinfectau instrumentele. Louis Pasteur a publicat lucrarile sale in 1860, si doar atunci medicii au inceput sa inteleaga ce se intampla.
2. Pamantul este centrul Universului
E clar pentru toata lumea ca acest lucru nu mai este valabil. Dar pe vremuri era cea mai buna explicatie pe care au putut-o gasi cercetatorii. Idea ii apartine lui Ptolemeu si a stat in picioare aproape un mileniu si jumatate. Abia in 1.543, Copernic a contrazis-o puternic spunand ca de fapt Soarele ar fi centrul Universului. Pana la el, insa, au fost si altii care au sustinut asta. La 90 de ani dupa ce ideea promovata de Copernic a vazut lumina tiparului, Biserica Catolica tinea in continuare cu dintii de parerea lui Ptolemeu. De-asta Galileo Galilei a patit ce a patit.
1. Sistemul circulator
In Grecia Antica, doctorii habar n-aveau cat de importanta e inima. Medicul Galen, din secolul al II-lea, credea ca ficatul, si nu inima, are misiunea de a face sangele sa circule prin organism. Inima, spunea el, face ca "spiritul vital" sa circule. Iar sangele era considerat un fel de combustibil pe care organele il consuma.
Povestea s-a lamurit in 1628, cand doctorul englez William Harvey a explicat exact ce face inima.
Sursa: Discovery
