Circuitul banilor olimpici: cat costa Jocurile si ce face CIO cu miliardele pe care le incaseaza. INFOGRAFIC
5,2 miliarde de dolari costa in medie organizarea Jocurilor Olimpice de Vara in ultimii 50 de ani. CIO suporta doar o parte din bani, bugetul de miliarde fiind impartit cu "familia olimpica"
Jocurile Olimpice din 1976 au dus aproape de faliment orasul Montreal. De atunci, Comitetul Olimpic International a inceput sa comercializeze tot mai mult Jocurile, atragand miliarde de dolari de la sponsori si din drepturi TV. Orasele gazda inca suporta cheltuieli majore, dar impart povara macar partial cu CIO. Banii de la CIO ar trebui sa acopere costurile operationale, gazdelor revenindu-le cheltuielile cu infrastructura - iar aici conteaza foarte mult dezvoltarea actuala si nevoile fiecarui oras pentru a indeplini conditiile. Rio s-a schimbat la fata o data cu Jocurile, dar nu toata lumea o cosidera cea mai buna varianta.
Conform unui studiu realizat la Said Business School in cadrul Universitatii Oxford nici macar o editie a Jocurilor Olimpice din 1960 pana astazi nu s-a incadrat in bugetul anuntat initial. Contestat de CIO, studiul arata ca in mai mult de jumatate din cele 30 de editii analizate depasirea a fost de cel putin 100%. Beneficiile nu sunt la fel de evidente. Andrew Zimbalist, economist si autorul cartii "Circus Maximus: The Economic Gamble Behind Hosting the Olympics and the World Cup", estimeaza, conform Financial Times, ca Jocurile pot produce un deficit de pana la 15 miliarde de dolari. Irecuperabil nici macar pe termen lung, cata vreme cresterile invocate din turism nu sunt demonstrabile de nicio editie predenta, in schimb costurile intretinerii unor "elefanti albi" - baze sportive aproape nefolosibile dupa Jocuri - sunt mult mai mari si mai clare.
Cat costa concret Jocurile Olimpice? In medie, 4,8 miliarde de dolari cele de vara, din 1960 pana azi, conform studiului citat mai sus, respectiv 2 miliarde pentru cele de iarna. Londra 2012 sunt cele mai scumpe pana acum, cu 15 miliarde de dolari, urmate de cele de la Barcelona din 1992, cu 9,7 miliarde. Intre cele de iarna, Sochi a dus costurile pana la 21,9 miliarde de dolari, iar Torino la 4,4 miliarde. Nu sunt incluse costurile substantiale cu capitalul necesar pentru lucrarile majore de infrastructura. In unele cazuri, organizatorii nu dau dovada de transparenta, iar datele sunt aproximate. Statistic insa cercetatorii spun ca datele sunt valide.
Un calcul simplu ne arata ca organizarea Jocurilor Olimpice a ajuns sa coste la Rio 14,9 milioane de dolari pentru fiecare proba, respectiv 400.000 de dolari pentru fiecare atlet. Sumele sunt sub media de 19,9 milioane / proba olimpica, respectiv 600.000 / atlet participant, medie urcata insa mult in sus de Jocurile de la Londra, unde insa Marea Britanie si-a permis sa investeasca, respectiv Barcelona 1992, unde totusi Jocurile Olimpice au facut parte dintr-un plan global de renastere a orasului. Montreal 1976 este exemplul negativ, in timp ce Moscova 1980 are in spate alte ratiuni si parghii.
Jocurile Olimpice nu doar costa, ci si produc, in ultimii ani tot mai mult. CIO este tot mai mult o afacere si tot mai mult o afacere de succes. Doar o parte din bani merge spre organizarea Jocurilor, in timp ce majoritatea banilor intra in "circuitul olimpic": CIO - Federatii Internationale - Comitete Olimpice Nationale - Federatii Sportive Nationale - Sportivi. Graficul de mai jos, adaptat dupa Washington Post, explica circuitul banilor olimpici cu studiu de caz pe cea mai importanta asociatie olimpica nationala, cea a Statelor Unite.
