România, codașa UE la digitalizare. Două treimi dintre români folosesc Internetul doar pentru divertisment și rețele sociale

România a rămas pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competitivitatea digitală, arată rezultatele Indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022.

Raportul urmărește progresele înregistrate, în statele membre UE, în domenii precum capitalul uman sau integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Prezenți în cadrul emisiunii Viitor cu Clasă, Crina Ilie, director Resurse Umane Genpact România și Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Digitalizării, au explicat de ce am ajuns în această situație.

Nivelul de digitalizare este scăzut în instituțiile statului, însă Uniunea Europeană ne pune la dispoziție fonduri europene pentru a forma specialiști și pentru a dezvolta platforme de învățare.

Citește și

Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Florentina Bălășoiu, corespondent Știrile PRO TV: De ce nu reușim să depășim acest prag? Ce ne ține pe loc?

Crina Ilie, director Resurse Umane Genpact România: „Din mediul privat, din zona angajatorilor, aș puncta două lucruri. Primul aspect este curiozitatea tinerilor de a încerca instrumente/funcții digitale dincolo de cele de divertisment.

Cum îi ajutăm de la vârste fragede, până în momentul în care ajung în piața forței de muncă să experimenteze și altceva decât ce este la îndemână și este ușor.

A doua cauză este legată de polarizarea societății noastre, de faptul că avem comunități vulnerabile, care au mai puțin acces chiar și la un dispozitiv cu care te poți conecta la internet. Un dispozitiv pe care poți să folosești și poți să experimentezi și altceva decât mediile din online.”

Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Digitalizării: „Sunt foarte multe motive. Pornind de la tehnologie, curriculă, lucruri care s-au schimbat în timp, dar eu m-aș concetra pe ce avem de făcut în viitor.

Este esențial în zona de competențe digitale, și avem norocul cu Planul Național de Redresare și Reziliență, unde avem fonduri suficiente pentru a dezvolta zona de competențe digitale ale românilor.

De exemplu, transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare digitală, este o investiție în cadrul componentei 7, dezvoltarea de competențe avansate pentru IMM-uri.”

Raportul arată că doar 54% din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, în condițiile în care obiectivul la nivelul UE este de cel puțin 80% până în 2030.

Ce sunt competențele digitale de bază

Autoritățile europene au definit competențele digitale ca fiind suma de cunoștințe de bază în următoarele domenii: informații și alfabetizarea datelor, comunicare și colaborare, creare de conținut digital, securitate și rezolvare a problemelor.

Specialiștii în Resurse Umane susțin că programa școlară nu este adaptată nevoilor și cerințelor de pe piața forței de muncă.

Crina Ilie, director Resurse Umane Genpact România: „Din perspectiva mediului privat, cred că cea mai mare oportunitate este de a-i încuraja pe tineri să folosească instrumentele digitale pentru a rezolva probleme.

Partea aceasta de utilizator pasiv, utilizator de conținut, este destul de bine prezentă, însă competențele digitale ne duc în zona în care este nevoie să cunoaștem anumite aplicații specifice unui domeniu de activitate sau lucruri simple, de exemplu, cum comunicăm în online, care este eticheta pe e-mail, cum ne protejăm de anumite pericole care apar în mediul digital chiar în momentul în care suntem în interiorul organizației, într-o rețea IT securizată.

Pe de altă parte, anumite instrumente digitale specifice unei anumite industrii nu se regăsesc în nicio curriculă școlară, nici măcar în cea universitară. Un exemplu ar fi – mare parte din angajații din compania noastră furnizează servicii contabile. Sunt câteva aplicații renumite folosite de marea majoritate a companiilor globale care nu se regăsesc în nicio curriculă.”

Alfabetizarea digitală, o provocare pentru școala românească

Nivelul de alfabetizare digitală a părinților îl determină și pe cel al copiilor, în proporție de 10,3%. În gimnaziu, potrivit planurilor cadru, se predă doar o oră de TIC săptămânal, la care se adaugă ora de tehnologie, iar la liceu, în funcție de profil, numărul crește, însă nu mai mult de două ore pe săptămână.

Pentru a-i apropia pe elevi de tehnologie, Ministerul Digitalizării a pornit o caravană prin mai multe zone din România.

Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Digitalizării: “Avem un proiect drag mie Caravana Digitalizării, unde mergem din comună în comună, continuăm și să discutăm la firul ierbii despre problemele pe care le au adminsitrațiile publice locale în adoptarea de noi tehnologii.

Și una dintre ele o reprezintă competențele digitale, și încercăm să ajutăm și pregătim formarea funcționarilor publici în zonă. Am fost cu caravana în județul Giurgiu, în judetul Botoșani, am găsit o școală modernă și am încercat să îmbinăm zona de administrație publică cu zona educațională, unde am găsit o școală modernă și am prezentat copiilor de acolo realitatea virtuală cu o serie de ochelari pentru a le arăta noile tehnologii.”

Pe de altă parte, autoritățile europene au alocat prin Programul Național de Redresare și Reziliență un buget de peste 560 de milioane de euro pentru Cloud-ul Guvernamental. Programul va gestiona și interconecta bazele de date ale tuturor instituțiilor administrației publice centrale.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"