Vama Veche - destinația preferată a tinerilor. Ce trebuie să știi dacă mergi la mare în această stațiune

Deși stațiunea a suferit modificări masive de-a lungul timpului, oamenii continuă să meargă an de an aici, fiind unul dintre locurile nostalgice și încă pline de viață de pe litoral. 

Istoricul localității Vama Veche 

Localitatea Vama Veche a fost întemeiată în anul 1811 de găgăuzi, care o numeau în limba lor Yilanlîk, adică „șerpăria”. În 1812, în urma schimbului de populații dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, găgăuzii au fost mutați în Bugeac. În locul lor au venit tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, precum și unor comunități de greci pontici, ruși scopți răscolnici, români dobrogeni sau mocani și bulgari. Aceștia locuiau în bordeie și colibe în zonă.

După alipirea Dobrogei la România în 1878, localitatea a păstrat denumirea turcă Ilanlâc până în 1913. Odată cu anexarea Cadrilaterului între 1913 și 1940, vama a fost mutată mai la sud, iar Ilanlâc a fost redenumit Vama Veche. Numele a rămas chiar și după ce Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

În perioada comunistă, accesul în zonă era limitat, iar satul Vama Veche, parte din comuna Limanu, nu era frecventat de turiști. Fenomenul „Vama Veche” a apărut în anii ’70, când Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a început să trimită cadre didactice pentru recreere aici, în grupuri organizate, care locuiau în casele localnicilor. În acea perioadă, satul avea aproximativ 70 de familii. Universitatea asigura masa și instalații sanitare pentru vizitatori. Serile erau petrecute pe plajă, cu focuri de tabără, muzică și discuții, conform wikipedia.

În anii ’70 și ’80, în Vama Veche s-au filmat diverse producții românești, precum „Mihai Viteazul” sau „Zodia Fecioarei”. Această deschidere culturală a adus o atmosferă intelectual-boemă, rară pentru un sat de pescari din timpul comunismului.

În vara lui 1988, Elena Ceaușescu a vizitat satul și, nemulțumită de aspectul său, a dat dispoziția demolării. În 1989 au început să fie dărâmate case, școala și biserica. Localnicii au încercat să-și apere locuințele rămânând în ele, dar acțiunea a fost oprită de Revoluția din 1989.

După revoluție, câteva familii din Ploiești și București au deschis primele afaceri locale, precum restaurantele „La Bibi” și „La Mitocanu” (actual Lyana). La începutul anilor 2000, la BIBI Bistro au început concerte de jazz și blues, contribuind la renumele Vămii ca loc boem și prielnic pentru manifestări artistice libere.

Până spre sfârșitul anilor 1990, Vama Veche era cunoscută ca un sat de pescari cu o plajă preferată de nudiști. Ulterior, datorită promovării muzicii formației Vama Veche și dezvoltării turismului, localitatea a cunoscut un aflux mare de vizitatori și o transformare urbanistică semnificativă.

Vama a devenit extrem de populară cu ocazia organizării festivalului de muzică rock Stufstock. Stațiunea a început să se dezvolte schimbându-și aspectul prin apariția de construcții și spații comerciale, lucru care a atras critici, pentru că Vama Veche începea să fie frecventabilă de toată lumea, pierzându-și din farmecul „sălbatic”. Așa a luat naștere mișcarea Salvați Vama Veche.

În ciuda criticilor, Vama Veche a rămas una dintre cele mai populare stațiuni pentru tineretul în căutare de nopți agitate și dimineți petrecute pe plajă, la răsărit.

Ce poți face în Vama Veche

Dacă nu ai mai fost în Vama Veche, prima experiență aici te va fascina. Pentru început, trebuie să prinzi răsăritul pe plajă dansând la unul dintre celebrele baruri: Expirat sau Amphora.

Apoi, poți încerca una dintre plajele de nudiști precum Plaja de Carte. Vei avea parte de o experiență autentică. Nu rata o masă la una dintre cherhanalele care servesc pește proaspăt, borș de pește sau alte specialități.

Participă la unul dintre festivalurile de muzică și activăți de pe plajă. Vei simți cu adevărat gustul stațiunii.

Sporturi nautice - dacă îți plac sporturile pe apă, Vama Veche este locul ideal unde să încerci windsurfing, snorkeling sau site surfing. Sunt centre care oferă atât echipemente și cursuri pentru începători sau avansați.

Dacă ai chef de plimbări, vizitează Rezervația Naturală „Pădurea Hagieni” din apropiere sau ruinele cetății Callatis din Mangalia, dacă ești pasionat de natură și excursii.

Nu rata plaja dinspre 2 mai unde sunt bărcile și barăcile pescarilor. Prinde apusul aici și îndreaptă-te spre celebra Cherhana pentru a îți face poză cu celebra ușă din Vamă.

Vizitează și Biserica Vama Veche, ascunsă între pensiuni și campinguri. Nu rata barurile, restaurantele și terasele pline de veselie, muzică și oameni cu chef de distracție.

Plaje celebre din Vama Veche 

Plaja Vama Veche este principală plajă din stațiune. Vei găsi corturi, beach baruri, dar și porțiuni liniștite pentru cearceafuri. Este cea mai aglomerată plajă din Vamă în sezon, mai ales în weekend-uri, așa că dacă vrei puțină liniște, evită zona centrală și îndreaptă-te spre capetele plajei.

Cum ajungi în Vama Veche

Fie că vrei să mergi cu mașina personală, cu trenul sau cu autocarul, Vama Veche este o destinație accesibilă din aproape orice oraș din România. Dacă pornești din București, trenul este cea mai bună variantă: faci aproximativ 2 ore până în Mangalia. Când ajungi în Constanța, schimbi până în Mangalia, iar de aici poți lua un microbuz până în Vamă, unde ajungi în 30 de minute. Cu trenul faci 3 ore și 50 de minute. Prețul unui bilet pentru adulți București-Mangalia costă 91,50 de lei.

Cu mașina personală, în funcție de punctul din care pleci, ora și ziua din săptămână, poți face între 2 ore și 50 de minute și 4 ore.

Ultima opțiune, autocarul sau maxi taxi care circulă din București în Mangalia, costă 100 de lei și te duce în 3 ore și 15 minute. Cursele sunt zilnice și există microbuze care pleacă din mai multe gări din București.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”