Pe Valea Tarnavelor, in Tara Vinului, traditiile se respecta intotdeauna la culesul viei: "Daca nu bem nimic, nu avem curaj"
Peisajul de toamna si strugurii aromati i-au "chemat" pe satenii de pe Valea Tarnavelor, din judetul Sibiu, la culesul viei!
Cu mic, cu mare, s-au urcat in carute, ca pe vremuri, si au pornit la lucru. Oamenii - rude si vecini - au muncit cu spor, iar la final s-au cinstit cum se cuvine: cu slanina, jumari, vin si tuica!
Dis de dimineata, cand frunzele de vita de vie erau inca acoperite de roua, satenii din Curciu - imbracati in straie populare - au luat cofitele si au pornit la cules de struguri.
Ca sa-si dezmorteasca degetele si sa mearga totul snur, oamenii au avut nevoie de un... imbold: "Daca nu bem nimica, nu avem curaj. Lasa ca facem randul asta si va dau."
Gazda a fost vigilenta si s-a plimbat mai tot timpul printre randuri, sa nu-i scape nimic: "No, vezi nu lasa struguri! Ia acolo! Bine, ma, omule, ma!"
Dupa primul rand de vie cules, gazda si-a tinut promisiunea si a scos tuica si paharele, sa-i cinsteasca pe oameni: "No, hai incoace! Da' sa nu te imbeti! Sa traiasca stapanul!"
Cu mai multa veselie, toata lumea s-a intors apoi la treaba.
Cretu Livia, localnic: "Acum se vede munca omului de un an de zile."
Radu Vasile, localnic: "Facem claca. Azi la unul, maine la altul si merge mult mai repede si usor. Se spun mai multe bancuri, intamplari."
Maria Barna, cercetator: "Odinioara, in harti din sec. XVI-XVII acesta zona era recunoscuta ca fiind Tara Vinului. Traditiile sunt pastrate cu sfintenie."
Dupa ce butoiale au fost umplute si urcate in carute, oamenii au intins o masa ca-n povesti: "Sa mancam, sa bem si apoi sa mergem acasa si sa chefuim!"
"La noi se manaca ou fiert, slanina, jumeri, branza, cas, ca pe hotar nu putem duce altceva!"
Cand s-a incheiat ospatul, satenii au mers acasa la gazde, unde strugurii au fost zdrobiti in teasc. Mustul auriu si dulce a fost pus apoi la pastrare, in butoaiele din pivnita.
