Dincolo de imaginea de vacanță, țara încearcă să recupereze întârzierile față de Uniunea Europeană și încă se confruntă cu probleme precum corupția și instituțiile fragile.
Pentru România, comparația este relevantă: după aproape 20 de ani în UE, putem vedea cât de mult a schimbat integrarea europeană direcția țării.
Albania are o coastă spectaculoasă și un turism care crește rapid. Dar țara care vrea să intre în Uniunea Europeană se luptă cu probleme cunoscute și României: infrastructura slabă, corupția și dezvoltarea făcută uneori cu presiune pe natură.
Balcanii de Vest reprezintă golul rămas pe harta Uniunii Europene, chiar lângă România, o regiune unde influențele Rusiei și Chinei continuă să conteze.
La începutul anilor '90, Albania a ieșit din una dintre cele mai izolate dictaturi comuniste din Europa. În 2014, a primit statutul de țară candidată.
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut la dispoziție aproape 30 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport.
Albania ne amintește cum a fost începutul acestui drum, înainte să avem forța financiară a unui stat membru al Uniunii Europene.
Cu excepția câtorva drumuri principale, multe dintre cele locale sunt foarte proaste.
În ceea ce privește transporturile, nu putem spune că România a ajuns unde trebuie, însă fără fonduri europene și fără reguli europene ar fi fost mult mai în urmă. Iar Albania oferă o imagine concretă a acestui decalaj, astfel de drumuri fiind normalitatea în această țară.
Tirana, capitala Albaniei, nu are metrou și nici tramvai. Transportul urban se bazează pe autobuze, multe vechi.
Banca Europeană de Investiții spune că rețeaua feroviară de pasageri și de marfă din Albania este abia operațională. Practic, nu există. Prima mare reabilitare a căii ferate se face cu bani europeni: 34 de kilometri între portul Durrës și capitala Tirana. În paralel, se construiește o nouă linie, de 7,4 kilometri, între Tirana și aeroportul internațional.
Banii europeni se văd și în patrimoniu. Dar marea miză a Albaniei este acum turismul. Pe litoral apar resorturi și investiții mari.
EDI RAMA, PREMIERUL ALBANIEI: „Turismul de masă a fost un mare ambasador pentru Albania, a răspândit în întreaga lume mesajul că nu eram acel loc sumbru unde puteai fi ucis și unde există mafie, droguri și corupție. Dar nu putem continua așa. Trebuie să dezvoltăm turismul de lux pentru a schimba nivelul veniturilor țării.”
SILVIO GONZATO, AMBASADORUL UE ÎN ALBANIA: „Nimeni nu vrea să-i nege Albaniei dreptul de a deveni o destinație turistică dorită. Dar cred că poate profita de experiența multor state membre și de greșelile pe care acestea le-au făcut, inclusiv România, pentru a urma un alt model de turism, dacă încă mai este timp.”
România a ratat bani, a întârziat proiecte și încă are multe de construit. Dar aderarea i-a schimbat direcția: țara a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri europene, de aproape trei ori mai mult decât a contribuit. Albania arată ce înseamnă să fii în afara Uniunii. România nu a devenit perfectă, dar apartenența la UE a făcut diferența.
