Conacul „bântuit” din România, cu o legendă impresionantă. Se spune că aici se află fantoma unui fost politician
Conacul Marghiloman din Buzău a fost construit între anii 1883 și 1887 și refăcut și modernizat la scurt timp, conform planurilor arhitectului francez Paul Gottreau, cunoscut și pentru proiectarea clădirii CEC din București.
Complexul Marghiloman, cunoscut și sub denumirea de Vila Albatros, este amplasat într-un parc de 22,5 hectare care include un heleșteu și diverse anexe, cum ar fi vila musafirilor, casa personalului, case pentru grădinari și portari, grajduri pentru cai de curse, magazii, sere și o uzină electrică.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Palatul dispune de 16 camere, un hol și o toaletă la parter, iar la etaj se găsesc 15 camere și trei băi. Clădirea include și un subsol cu pivniță și mai multe hrube.
După moartea lui Alexandru Marghiloman în 1925, conacul a fost abandonat și a devenit o ruină. Astăzi, ansamblul Conacului Marghiloman a fost parțial restaurat, devenind un punct de atracție pentru locuitorii orașului Buzău și pentru turiști.
Parcul a fost amenajat cu un foișor, spații de joacă pentru copii și celebra alee a trandafirilor. Vila Albatros găzduiește acum Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, un important centru de informare și educare, unde se oficiază cununiile civile în zilele de sâmbătă.
În prezent, acest conac se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turistice din Buzău, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Conacul Marghiloman - istoric
Conacul Marghiloman, cu principala componentă Vila Albatros, a fost construit între anii 1883 și 1887 de Iancu Marghiloman. După moartea acestuia în 1892, conacul a fost modernizat de fiul său, Alexandru Marghiloman, conform planurilor arhitectului francez Paul Gottreau, cunoscut pentru proiectarea clădirii Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) și a Fundației Universitare Carol I din București.
Vila Albatros, inaugurată în 1897, este situată într-un parc de 22,5 hectare, care include un heleșteu și diverse anexe: vila musafirilor, casa personalului, case pentru grădinari și portari, grajduri pentru cai de curse, magazii pentru furaje, două sere și o uzină electrică.
Palatul era acoperit cu ardezie și zinc, având 16 camere, un hol și o toaletă la parter, iar la etaj se găseau 15 camere și trei băi. Interiorul era decorat cu pereți tapițați cu cretonă și mătase și pardoseli din parchet.
Clădirea dispunea și de un subsol și o pivniță cu mai multe hrube. Aleile parcului se întindeau pe o lungime de 1300 de metri liniari.
Alexandru Marghiloman (27 ianuarie 1854 - 10 mai 1925) a fost un important om politic român și mare proprietar de terenuri. A obținut doctorate în drept și științe politice la Paris și a deținut funcții importante, inclusiv de ministru al justiției, ministru al lucrărilor publice, ministru al agriculturii, industriei, comerțului și internelor, ministru de interne și prim-ministru.
În calitate de prim-ministru, a primit "Declarația Sfatului Țării de Unire a Basarabiei cu România" la Chișinău, pe 27 martie 1918.
Marghiloman este considerat "părintele" hipismului românesc, organizând primele curse cu pariuri la hipodromul Floreasca din București în 1874 și contribuind la construirea câmpului hipic de la Băneasa în 1881.
De asemenea, a înființat Jockey Clubul Român, al cărui președinte a fost, și a construit un hipodrom la Buzău în 1892. Aici a organizat prima crescătorie de cai pur sânge, iar caii săi au câștigat numeroase derby-uri.
În 1938, după decesul Mariei Marghiloman, Vila Albatros a fost împărțită și lichidată, devenind proprietatea lui Mihai Butculescu Marghiloman și Alexandru Pherekyde, care au vândut-o Ministerului Aerului și Marinei pentru 7 milioane de lei.
După 1945, clădirea a avut diverse utilizări, devenind depozit ILF, ateliere și locuințe pentru personalul IGCL și sediu IAS. După 1989, complexul Marghiloman a fost inclus în inventarul IPICCF și, din 2008, a trecut în administrarea Primăriei Municipiului Buzău.
De-a lungul timpului, Vila Albatros a găzduit personalități importante, inclusiv regina Maria și regele Ferdinand, istoricul Nicolae Iorga și oameni politici precum Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, P.P. Carp și Tache Ionescu.
După moartea lui Alexandru Marghiloman, conacul a suferit o continuă degradare, ajungând o ruină. În prezent, complexul Marghiloman a fost parțial restaurat și a devenit un punct de atracție pentru locuitorii orașului Buzău și pentru turiști.
Conacul, „bântuit” de fantoma fostului politician
Vila Albatros, fosta reședință a marelui om politic Alexandru Marghiloman, este una dintre cele mai importante clădiri istorice din Buzău și este învăluită în mister.
O legendă urbană sugerează că domeniul, situat la marginea orașului, ar fi „bântuit” de un spirit. Complexul include, pe lângă vila principală, ruinele unei construcții impozante, grajduri și un parc dendrologic.
Aspectul înfricoșător al ruinei din spatele vilei Albatros și vechimea clădirilor au alimentat numeroase legende despre evenimente misterioase care s-ar petrece la conac. Se spune că, în nopțile cu lună plină, fantomele foștilor stăpâni ies la plimbare călare prin parc. Printre localnici, există povești despre oameni care ar fi văzut fantoma lui Alexandru Marghiloman călare pe pur-sângele său favorit, plimbându-se noaptea pe aleea hipică din parc.
Alte relatări vorbesc despre tineri care, plimbându-se seara prin parc, l-ar fi văzut pe Alexandru Marghiloman îmbrăcat în straie negre, cu joben pe cap, alături de o domniță, în fața conacului.
O altă poveste menționează un tânăr care, întorcându-se noaptea de la o petrecere, a ales să scurteze drumul prin parcul Marghiloman. În timpul unui apel telefonic cu sora sa, aceasta a auzit zgomote infernale și neomenești, deși tânărul era într-un loc liniștit. Înfricoșat, a grăbit pasul și a povestit prietenilor cele întâmplate, aceștia confirmând că au avut și ei experiențe stranii legate de conac.
O descoperire macabră din 2011 a alimentat și mai mult aceste legende. Muncitorii au găsit cadavrul unui bărbat într-o stare avansată de putrefacție, atârnat de coloanele uneia dintre clădirile din apropierea Vilei Albatros. Se pare că bărbatul, un om al străzii, și-a pus capăt zilelor printre ruinele din spatele vilei.
Festivalul Buzăul lui Marghiloman
Festivalul Buzăul lui Marghiloman este un eveniment cultural dedicat cinstirii memoriei lui Alexandru Marghiloman, una dintre cele mai reprezentative personalități din istoria orașului Buzău.
Acest festival se desfășoară în cadrul fostului conac al lui Marghiloman, Vila Albatros, și în grădinile celebre care înconjoară domeniul. Scopul festivalului este de a pune Buzăul pe harta culturală a României prin diversitatea și amploarea activităților propuse.
Vila Albatros, un loc plin de legende și farmec burghez, a fost descrisă de Nicolae Peneș ca fiind "un loc al protipendadei buzoiene și bucureștene".
Domeniul a fost frecventat de mari oameni de stat ai vremii, unde petrecerile de bun gust se îmbinau adesea cu întâlniri de calitate.
Festivalul își propune să recreeze, pe cât posibil, spiritul acelor vremuri printr-o serie de activități culturale variate.
Evenimentul cuprinde muzică bună, filme de artă, teatru de improvizație și delicii culinare autohtone. Astfel, participanții vor putea experimenta, dacă nu atmosfera, cel puțin spiritul perioadei de glorie din viața lui Alexandru Marghiloman.
