Brașovul devine oficial a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Când va fi amplasată prima bornă

via transilvanica

Brașovul va fi inclus, oficial, pe traseu de lungă distanță Via Transilvanica, devenind astfel a treia poartă de intrare și ieșire, alături de Putna și Drobeta Turnu Severin.

O bornă va fi amplasată în Piața Sfatului, la intrarea pe strada Apollonia Hirscher, în prima jumătate a lunii iunie. Pe teritoriul administrativ al municipiului vor mai fi instalate încă 9 borne care vor marca traseul. 

În Județul Brașov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri și este cea mai recentă amenajare din traseu. Drumeții vor putea să parcurgă cei 170 de kilometri prin zone ofertante, cu plecare din satul Viscri, punctul final fiind municipiul Brașov

Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social, coordonator Via Transilvanica, spune că la finalizarea traseului din Brașov, Via Transilvanica va avea 1550 de kilometri, semnalizați și marcați cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea și borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică.
 
Bornele din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul Tășuleasa Social de către artiști sculptori români sau străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din Via Transilvanica una dintre cele mai mare expoziții de sculptură în aer liber din lume. 
 
via transilvanica
 
„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanță de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeași masă cu acestea  și, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneț decât Via Transilvanica, și pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizații non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea națională este un lucru foarte prețios, că zona rurală trebuie luată în seamă și trezită la viață, și acest tip de experiență este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a adăugat coordonatorul Via Transilvanica.

Ce este Via Transilvanica

Via Transilvanica este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail.

Citește și
fiordurile norvegiene
Locuri din lume care arată ireal, dar există cu adevărat. Cele mai instagramabile destinații pentru 2026

Viziunea inițiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni și comunități diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, și care să le ofere drumeților care aleg să străbată acest traseu trăiri și experiențe unice într-un cadru natural și cultural autentic, variat și cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât și internațional.

via transilvanica

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al asociației Tășuleasa Social la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul “drumul care unește”.

Via Transilvanica unește nu doar județele prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drubeta Turnu Severin.

Amenajarea și întreținerea traseului și realizarea bornelor se bazează pe voluntariat și donații.

Articol recomandat de sport.ro
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Citește și...
Locuri din lume care arată ireal, dar există cu adevărat. Cele mai instagramabile destinații pentru 2026
Locuri din lume care arată ireal, dar există cu adevărat. Cele mai instagramabile destinații pentru 2026

De la plaje, priveliști spectaculoase și peisaje superbe, până la arhitectură, cultură și design, fotografiile pot fi influențate semnificativ de decorul din spatele lor.

Top 15 destinații de vizitat în 2026. Unde să călătorești în noul an
Top 15 destinații de vizitat în 2026. Unde să călătorești în noul an

Îți planifici deja călătoriile pentru 2026? Ar trebui. Lumea este plină acum de experiențe unice, natură spectaculoasă, scene culinare diverse și culturi care îți pot schimba perspectiva.

Târgurile de Crăciun din București se închid după un sezon aglomerat. Au fost peste 1,5 milioane de vizitatori
Târgurile de Crăciun din București se închid după un sezon aglomerat. Au fost peste 1,5 milioane de vizitatori

Crăciunul a trecut iar cele mai multe târguri de profil urmează să-și închidă porțile. Aproape o lună, milioane de turiști, români și străini, au gustat din bunătățile tradiționale, au admirat decorațiunile și au cumpărat cadouri.

Recomandări
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”

Premierul Ilie Bolojan a făcut, marţi, un bilanţ al activităţii Executivului în 2025 și a declarat că, în prima jumătate a anului, măsurile Guvernului au pus finanțele publice în ordine, asigurând respectarea țintei de deficit la final de an.

Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi
Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi

Angajatorul va suporta plata a cinci zile de concediu medical, de la 1 februarie 2026, iar prima zi de concediu este diminuată de la plată. Guvernul a adoptat, în ședința de marți seara, o ordonanță de urgență în acest sens.

Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”
Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”

Absența celor patru judecători CCR de la ședința pentru pensiile magistraților naște noi discuții despre cum ar putea fi deblocată situația ca să nu pierdem 231 de milioane de euro.