Targul de Craciun pentru care nu iti trebuie bilet de avion. Ce gust au Sarbatorile la Bucharest Christmas Market
In urma cu cativa ani, iti cumparai un bilet de avion si zburai cateva sute de kilometri ca sa te bucuri de atmosfera de poveste a unui targ de Craciun.
Destinatia - orase din Germania, Franta, Cehia, Olanda sau Danemarca, unde astfel de targuri sunt vechi de sute de ani. Incepator la acest capitol, Bucurestiul se afla acum si el pe lista preferintelor de Craciun. Bucharest Christmas Market este la a treia editie, dar creste pe an ce trece.
Daca in orasele din Germania te asteapta celebrii carnati bavarezi, vin fiert si tarta dulce, in Belgia ciocolata si bere, in Viena vin fiert, castane coapte si prajituri traditionale austriece, in Bucuresti, cum intri pe poarta targului, te intampina aromele de vin fiert, castane coape, pomana porcului, sarmalute si fasole cu ciolan. Clientii vin in numar mare. Printre ei, si turisti straini care sunt invitati de catre comercianti sa incerce gustul traditional romanesc.
“Cine are-n lume dor, / Sa bea palinca de Bihor / Sa bea palinca deaia tare / Ca-i trece de suparare”
Scotienii au scotch, rusii au vodka, noi avem palinca si ar trebui sa o pretuim mai mult. Tramuta, palinca lui Florin Chise, palincar din satul Tulca, este atestata ca produs traditional si este facuta dupa reteta din transmisa din tata-n fiu. Pe eticheta, Florin Chise a pus o fotografie cu tatal sau, de la care a invatat meserie, si cu fiica lui. Bautura lui are deja un nume cunoscut si a fost degustata si la Berlin, unde a fost promovata de Ministerului Agriculturii.
La targ, nepoata lui invita la degustare si vinde sticla dupa sticla. “Unchiul o face acasa la Tulca si este naturala, nu adaugam zahar, e facut doar din fruct, apa de izvor si fiarta de doua ori”, povesteste ea. Sortimentele sunt multe, toate la 50 de grade: din prune, mere, pere, gutui, caise, piersici.
Primul produs romanesc cu denumire de origine protejata, Magiunul de Topoloveni, nu avea cum sa lipseasca de la Targul de Craciun. Faima lui a trecut granitele tarii noastre si este recunoscut pentru compozitia sa 100% naturala, fara zahar adaugat, fara E-uri, conservanti si gluten.
Vanzatoare este chiar una din angajatele de la Topoloveni, care te invita sa degusti celebrul magiun facut din prunele de anul acesta, alese cu multa atentie – doar cele cu certificate bio ajung in cazanele lor. Imi povesteste ca magiunul are un termen de valabilitate de 5 ani si ca este vedeta targului: multi dintre turistii care ajung la targ fie stiu deja de el, fie il degusta pentru prima oara si nu pleaca inainte sa-si cumpere cate un borcan la 350g, la pretul de 15 lei, sau setul cadou alcatuit din 3 borcane mai mici, la pretul de 70 lei. La standul Topoloveni se vand si dulceturi cu care firma de langa Pitesti se lauda, ale caror preturi ajung si la 40 de lei: de afine, caise, capsune, catina, gutui sau nuci verzi.
Langa standul din Topoloveni, cu o sticla de tuica in fata care sa-i ajute sa lupte cu frigul de afara, stau doi frati din Marasesti, Vrancea. Fac parte dintr-o familie cu traditie in apicultura – ei sunt a patra generatie de apicultori si duc mai departe indeletnicirea tatalui, a bunicului si a strabunicului lor. “Noi ne-am nascut intre stupi, tata la fel. Traim cu albinele si ele cu noi”. Isi vand produsele doar la targuri, iar in 2009 au fost si la Green Week in Berlin, unde au reprezentat Romania si au fost foarte apreciati.
Acasa, la Marasesti, au aproape 400 de familii de albine, pe care le plimba prin tara. “Cel mai departe am ajuns in Luncavita, unde este si cea mai padure de tei din Europa de Est”.
Cea mai vanduta miere de la targ este cea poliflora, care este si cea mai ieftina (un borcan de 400g costa 12 lei), urmata indeaproape de cea mai scumpa – mierea de salcam (un borcan de 400g costa 15 lei). Cei doi frati le recomanda clientilor sa incerce si produsele lor speciale: scortisoara cu miere, laudata pentru efectele benefice asupra colesterolului, mierea cu propolis, excelenta pentru sistemul imunitar, dar si borcanele cu fructe, seminte si nuci scaldate in miere, care pot fi savurate ca gustare. Un alt produs cu care se lauda este catina cu miere de salcam, la pretul de 15 lei: “La noi in fiecare an raman tone de catina neculese”, spun ei despre catina salbatica din zona Vrancei, unica in lume. Doamna Zota, mama lor, ramane acasa si face figurine din ceara.
Branzeturi din Fundata
Din Fundata, un sat mic din Brasov, situat la cea mai inalta altitudine din tara, vine Madalin, reprezentantul familiei Bangala, care s-a ocupa dintotdeauna de oierit. Impreuna cu viitorul lui cumnat, isi asteapta clientii sa le deguste branzeturile si carnurile facute chiar de tatal lui, la stana.
“Tata de mic copil a mostenit stana de la bunicul, iar intr-o buna zi o sa-i urmez eu. Eu deocamdata merg pe la targuri”, imi povesteste el.
Mama si sora lui se ocupa de pensiunea familiei, iar barbatii se ocupa de stana, prepara specialitatile din branza si carnurile. Apoi, le vand la targurile de prin tara.
“Avem pastrama de oaie care e facuta la stana, din reteta bunicillor, carnaciori, muschi de porc, toba, slaninuta. Ca branzeturi, avem cascaval afumat, cas afumat, branza de burduf, urda sarata. Cel mai vandut sortiment este telemeaua de oaie, iar de la carne toba, slaninuta si muschiul.
Sarmalute cu pasat si pomana porcului din Maramures
Din satul Botiza, celebru pentru covoarele de lana cu motive traditionale, vine Iulia Corau. Impreuna cu inca 3 femei din sat, fierb sarmalute in cazane mari, fac mamaliga si servesc clientii care stau la coada sa le incerce sarmalutele cu pasat, specialitatea lor.
“Am facut un colt de Maramures in inima Bucurestiului”, spune ea, zambitoare, facand abstractie de frigul de afara.
“Sarmalele cu pasat sunt sarmale foarte vechi pe care le pregateau bunicii nostri acum mai bine de 100 de ani. Pasatul este porumbul mai mare macinat, care este introdus in compozitia sarmalelor si ajuta foarte mult la digestie. Mai inainte, bunicii si strabunicii nostri nu aveau atat orez, foloseau pasatul.” Cu aceste sarmalute, maramuresencele au castigat si locul 1 la un concurs international de gatit in aer liber organizat in Bucuresti, la care au participat 8 tari.
La targ, acestea au cel mai mare succes. Portia de 3 sarmalute cu mamaliguta costa 5 lei, iar daca adaugi si carnati din Maramures, costa 10 lei. Cei care ajung in coltul lor colorat incearca si pomana porcului, (10 lei portia cu mamaliguta), piftie (10 lei), jumari (10 lei/200g) sau placinte cu nuca si cu urda (3 lei fiecare), iar de Craciun vor vinde si cozonaci.
Cat timp stau si incerc sarmalutele, doua asiatice isi cumpara si ele cate o portie si se apuca de mancat cu pofta, nu inainte insa de a le fotografia cu telefoanele lor mobile. Fara doar si poate, sarmalutele cu pasat vor ajunge vedete pe retelele de socializare.
Text: Cristina Sauciuc / editor www.foodstory.ro
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
