Guvernul grec, acuzat că a comis ”mii de erori”. Focul, pus de un localnic, care a vrut să-și ascundă urmele
Federația Pompierilor din Grecia, care numără peste 12.500 de membri, a criticat dur Guvernul pentru felul în care au decurs operațiunile de salvare.
Astfel, salvatorii se alătură și ei populației, care i-a luat la rost pe oficiali pentru lipsa de organizare de care au dat dovadă.
”Guvernul spune că nu au fost erori operaționale grave. Ce nu spune însă e că au fost mii de erori mici. Toate acestea se adună și se transformă în erori mari, de aceea avem un număr uriaș de morți”, a declarat Dimitris Stathopoulos, liderul Federației Pompierilor.
Acesta dă exemple de greșeli comise de mai multe autorități.
”Noi am recomandat să evacuăm populația de urgență, dar nu am fost luați în seamă. Meteorologii nu au transmis că vântul va bate cu 124 km/h, condiții în care avioanele nu pot decola. Dacă identificau acest aspect, puteau fi folosite alte aeroporturi pentru decolare. Resursele noastre au fost împrăștiate”, a adăugat Dimitris Stathopoulos.
Până acum, niciun oficial important din Grecia nu și-a dat demisia după tragedie.
Cauza tragediei și primul suspect
Pompierii eleni contrazic afirmaţiile lansate de oficialii guvernamentali, care susţineau că incendiile din jurul Atenei ar fi fost puse deliberat.
Un raport al departamentului pentru investigarea incendiilor al pompierilor greci (DAEE) citat de Kathimerini sugerează că incendiile ar fi fost provocate nu de o „mână criminală”, ci de neglijenţă. Cauza ar fi un foc pus chiar de un localnic, care ar fi dat foc unor crengi în zona Daou Pendeli, însă flăcările s-au extins.
Identitatea persoanei respective a fost stabilită de investigatori, dar nu a fost făcută publică. Pompierii spun că omul ar fi încercat să acopere urmele focului aruncând apă şi pietre peste crengile carbonizate.
Investigaţia a mai descoperit însă şi alte două focare de incendiu, la marginea unui drum de ţară. Martorii ar fi declarat că au văzut un individ care ar fi declanşat cele două incendii. În aceste cazuri ar putea fi vorba de incendii provocate deliberat, aşa cum afirmase iniţial ministrul Nikos Toskas, care dădea vina pe o “mână ciminală”. Şi prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, a declarat că există informaţii care arată că focul a fost provocat.
Ministrul Apărării din Grecia, Panos Kammenos, a declarat anterior că una dintre cauzele incendiilor este construirea ilegală a imobilelor în zonele împădurite. Construcţiile ilegale au dus la blocarea căilor de evacuare, potrivit lui Kammeno.
Bilanţul incendiilor devastatoare din Grecia a ajuns la 88 de morţi
Cea de-a 88-a victimă, o femeie în jur de 40 de ani, a murit la spitalul unde era tratată pentru arsuri şi unde mai sunt internate şi alte victime ale incendiului, în stare gravă.
Un detectiv angajat de familia a două fetiţe gemene date dispărute, Sophia şi Vassiliki, în vârstă de 9 ani, a anunţat că trupurile celor două au fost identificate. Fetiţele se aflau în drum spre plajă alături de bunicii lor, când au fost prinse de flăcările abătute asupra localităţii turistice Mati. Ele au fost găsite în braţele celor doi bunici, pe un teren pe care au mai fost descoperite 26 de cadavre calcinate, la marginea falezei.
O altă mamă şi-a pierdut fiul de 11 ani, fiica de 13 ani şi soţul în vârstă de 54 de ani. Vineri seară femeia a identificat cadavrele.
Premierul grec Alexis Tsipras şi-a asumat vineri "responsabilitatea politică" pentru distrugerile provocate de acest incendiu.
Aeronavele Forţelor Aeriene Române care au acţionat în Grecia s-au întors în ţară
Aeronavele C-27 J Spartan, configurată pentru stingerea incendiilor, şi C-130 Hercules, pentru sprijin logistic, au decolat miercuri, cu destinaţia Atena, pentru a acţiona în sprijinul forţelor de intervenţie din Grecia.
Aeronava C-27 J Spartan a efectuat, de miercuri până sâmbătă, pe timpul dislocării în Grecia, misiuni de stingere a incendiilor, conform planificării Centrului de coordonare elen, în regiunile Attica şi Insula Creta.
Cele două aeronave militare au fost deservite de un detaşament de aproximativ 20 de militari - piloţi, personal navigant şi personal auxiliar, sub comanda căpitanului-comandor Florin Ianculescu.
Armata României a intervenit în sprijinul autorităţilor de la Atena ca urmare a solicitării autorităţilor elene transmisă prin portalul informaţional CECIS (Common Emergency Communication and Information System) al Mecanismului de protecţie civilă al UE.
